Biserica Banu va fi reabilitată

Publicat de Curierul de Iasi la data de 07/02/2011

În  prezenţa primarului municipiului  Iaşi, a preoţilor slujitori şi enoriaşilor Parohiei Banu din municipiul Iaşi a avut loc recent consfătuirea de lucru a reprezentanţilor proiectantului, constructorului şi ai  consultantului pentru demararea lucrărilor de reabilitare a Bisericii  cu hramul ,,Duminica Tuturor Sfinţilor, ” (a doua duminică după Rusalii) –  biserica înălţată cu binecuvântarea marelui mitropolit Iacob Stamate, de origine ardeleană.

Important monument istoric şi de arhitectură al Iaşului, atestată documentar din anul 1638, în timpul domniei lui Vasile Lupu, Biserica Banu nu a suferit modificări din 1800, ci doar unele reparaţii, cum au fost cele din 1965-1966, precum şi lucrările  de consolidare din 1999, cu toate că edificiul a fost serios afectat de cutremurul din 4 martie 1977.

,,Am răspuns cu bucurie invitaţiei dv. de a fi prezent azi, aici, la acest eveniment pe care, după semnarea contractului de finanţare, îl găsesc a fi cel mai important în istoria Bisericii Banu întrucât, prin angajamentul dumneavoastră, al nostru, al tuturor – enoriaşi şi enoriaşe, preoţi slujitori, proiectanţi, finanţatori, manageri de proiect, membri ai Comitetului şi Consiliului parohial, ziarişti, cărora li se alătură cu toată dragostea şi Primăria  Iaşilor– înţelegem să răspundem prin fapte de ctitorie chemării pe care, la 1800, ziditorul de atunci al Bisericii Banu, Mitropolitul Moldovei Iacob Stamate ne-o adresa, aceea de a sprijini biserica.

De aceea cred că odată Biserica renovată  să punem în aplicare un program  comun de asistenţă socială a oamenilor nevoiaşi din Parohie, care să resimtă mai puţin aici, la noi, la Iaşi, sărăcia ce apasă pe umerii românilor ca urmare a unei ocârmuiri tot mai proaste la nivel central” – le-a spus celor prezenti primarul Gheorghe Nichita.

Biserica Banu reînnoită din temelii

Lucrările de reabilitare şi dezvoltare turistică a monumentului istoric Biserica Banu vor dura până în anul 2013. Valoarea totală a proiectului este de 11.053.788,93 lei, din care contribuţia Uniunii Europene este de 7.342.877,56 lei, contribuţia Guvernului României este de 1.123.028,33 lei, în timp ce contribuţia proprie în buget este de 2.587.883,04 lei.

În aceste sume vor fi incluse lucrările de reabilitare a clădirii: 924,20 mp suprafaţă restaurată a obiectivului de patrimoniu, 559,85 mp amenajări peisagistice realizate, 1.460 mp zone de protecţie amenajate şi 1.560 mp pictură murală restaurată. De asemenea, edificiul va fi dotat cu două echipamente de climatizare, 11 echipamente de protecţie împotriva incendiilor şi un sistem antiefracţie.


Clădirea Bisericii Banu va fi iluminată arhitectural printr-un sistem special, în partea de vest va fi construit un parc de 559,85 mp, iar dinspre strada Lăpuşneanu va fi amenajată o esplanadă ce va permite accesul vizitatorilor către monumentul istoric. Vor mai fi realizate alei pietonale şi pavaje decorative cu scări de acces.

Aşadar, Biserica Banu  – monument istoric de o mare însemnătate culturală şi spirituală, situat în miezul Iaşilor -, va fi restaurată în întregime: zidurile vor fi consolidate, pictura murală va fi refăcută, iar subsolul edificiului va fi amenajat astfel încât va putea găzdui, printre altele, un muzeu expoziţional cu obiectele de cult aflate în patrimoniul lăcaşului de cult.

“Începutul a fost greu şi anevoios, drept dovadă că am parcurs şase ani de alergătură pentru obţinerea tuturor documentelor necesare. Nădăjduim ca de aici încolo să dăm dovadă de solidaritate şi să redăm Iaşului acest important monument. Vicisitudinile istoriei şi-au pus puternic amprenta asupra edificiului şi, după ani îndelungaţi de osteneală, iată, am ajuns cu un proiect bine întocmit şi apreciat, răsplătit cu o finanţare europeană.

Sperăm să punem în valoare atât spaţiul exterior, cât şi edificiul, să-l repunem în uzanţa liturgică şi pastorală, dar, totodată, să îl integrăm în circuitul turistic al capitalei culturii. În preajma bisericii sunt şi alte edificii de valoare istorică, culturală, însă concluzia documentelor este că cea mai veche clădire din Piaţa Unirii şi până în vârful Copoului este Biserica Banu,” a spus părintele paroh Dumitru Merticariu în deschiderea Conferinţei.

“Biserica are acum aproximativ 580 de metri pătraţi, suma nivelurilor, şi va avea 924, prin propunerea unui subsol util necesar, dacă ţinem cont de piesele deosebit de valoroase pe care le are Biserica în patrimoniu. La subsol vor fi amenajate un birou parohial, o sală de expoziţie, cu un mic muzeu, şi vor putea să se desfăşoare şi anumite servicii religioase. Până se vor termina lucrările la edificiu sperăm ca biserica să redobândească şi acei aproximativ 600 de metri pătraţi din partea de vest a bisericii, pentru care există acte, acolo dorind să amenajăm “o grădină a Maicii Domnului”, o oază de linişte, o oază a Ortodoxiei în mijlocul Iaşului, ce va fi deschisă oricui“, a explicat, în continuare, arhitectul Ioan Sasu, şeful de proiect.

Bibliotecă parohială şi Monografie pentru Biserica Banu

Potrivit dorinţei enoriaşilor şi angajamentului oamenilor de cultură din Parohie, la subsolul bisericii va fi amenajată o bibliotecă parohială, unde se va regăsi la loc de cinste o monografie a bisericii.

“Repunând biserica în valoare, va înţelege toată lumea ce istorie concentrată se găseşte în ea. La Arhivele Statului găsim toată arhiva bisericii, metri cubi întregi de documentaţie, s-au publicat parţial din ele, însă sperăm ca o dată cu realizarea lucrărilor de consolidare a bisericii să alcătuim, sub coordonarea domnului colonel Grigore Radoslavescu, şi un volum monografic referitor la valoarea culturală, istorică şi artistică a acestui edificiu al cărui prag a fost trecut de nenumărate personalităţi ale vremurilor. Viaţa acestei biserici este legată istoric de numele domnitorului Cuza, al primilor regi români, dar şi al unor mari oameni de cultură, precum Ibrăileanu, Sadoveanu, Minulescu, Hariclea Darclée sau Barbu Ştefănescu Delavrancea, care au adăstat pe lângă biserica noastră. Pe măsură ce lucrările vor înainta, vom arăta lumii şi însemnătatea acestei biserici, cu toate momentele ei, să se cunoască prezenţa edificiului sacru şi documentar istoric în mijlocul urbei Iaşilor“, a precizat părintele paroh.

Enoriaşii ieşeni uniţi în jurul preotului paroh

Toţi cei care au luat cuvântul la importantul eveniment au subliniat faptul că nu s-ar fi putut vorbi de reabilitarea bisericii, de reuşita unui proiect de o astfel de anvergură dacă enoriaşii nu şi-ar fi sprijinit în totalitate preotul. Cu toţii au  fost alături de părintele Merticariu în lungul, dar îmbucurătorul demers de a obţine toate avizele necesare întocmirii proiectului. Şase ani de alergare maraton pentru obţinerea acestor fonduri, iar atunci când nu au mai avut suflu, şi-au făcut simţit din plin ajutorul prin  mângâierea şi ocrotirea lui Dumnezeu. Părintele nu a avut de nicăieri nici un ajutor, doar sprijinul enoriaşilor care l-au ajutat cu toată dragostea. Împreună au alergat după avize şi după tot ce a fost necesar pentru a convinge autorităţile care puneau la dispoziţie aceste fonduri că proiectul este fezabil şi poate fi implementat.

La unison, enoriaşii prezenţi la lansarea proiectului au subliniat emoţia momentului ca fiind una aproape egală în însemnătate ca şi aceea când părintele Merticariu a semnat contractul de finanţare. Cu nerăbdare cu toţii  aşteaptă să se închine în lăcaşul de cult consolidat. Din această parohie fac parte oameni de cultură, istorici, militari, care au posibilitatea, menirea şi îndatorirea de a duce mai departe tradiţiile frumoase ale Bisericii. Suntbucuroşi că în fruntea acestei biserici se află părintele Merticariu, care nu este doar un mare liturghisitor, ci şi un prieten apropiat al tuturor enoriaşilor, un duhovnic deosebit. Biserica Banu nu este doar o fereastră spre cer, ci este şi o fereastră a Ortodoxiei ieşene către Europa creştină.

Sprijin financiar din partea Primarului Iaşilor

Contribuţia proprie a beneficiarului în proiect, respectiv a Parohiei reprezentată de preotul paroh, este de aproximativ 25 miliarde de lei. Prezent la lansare, primarul Iaşilor, Gheorghe Nichita, a promis că autoritatea locală îşi va aduce contribuţia financiară pentru bunul mers al lucrărilor.

“Putem spune, fără falsă modestie, că astăzi este o zi de sărbătoare pentru ieşeni, este o zi care răsplăteşte efortul dumneavoastră, al celor care aţi alergat după aceste fonduri. Părintele paroh, îndrumat de Dumnezeu, a reuşit cu multă trudă să obţină aceşti bani de la UE, însă ştiu din proprie experienţă că partea cea mai grea acum urmează, aceea de a veni cu partea de cofinanţare de 25 de miliarde de lei. Şi pentru că viaţa spirituală a Iaşului înseamnă foarte mult pentru mine, vin în întâmpinarea părintelui Merticariu şi sperăm ca în aceşti trei ani, împreună cu enoriaşii şi cu Primăria, să facem rost de aceste fonduri ca să finalizăm proiectul în timpul stabilit în proiect. Aşa cum am alocat bani şi altor biserici, putem ajuta şi Biserica Banu”, a declarat Gheorghe Nichita.

De asemenea, primarul Iaşului s-a arătat încântat de ideea amenajării acelei oaze de verdeaţă, “care ar putea fi un loc potrivit şi pentru Colegiul Naţional, care nu dispune de foarte mult spaţiu în jur”.

Biserica Banu, cunoscută şi sub numele de “Biserica calicilor”

Bisericii Banu, ca de altfel şi Bisericii ,,Cuvioasa Parascheva – Prappa Doamna” din apropiere, li se mai spuneau cândva şi “Bisericile  Calicilor”, întrucât la acestea  se închina comunitatea  săracilor, singurul caz de acest gen de pe teriotriul Ţărilor Române, nicăieri calicii nemaifiind reuniţi în asociaţii de tip breaslă. De altfel, zona din apropiere, cunoscută sub numele de Râpa Galbenă, era, în trecut, denumită “Mahalaua Calicilor.”

Potrivit istoricilor şi cercetătorilor N.A. Bogdan, Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Viorel Erhan, Mihai Ispir şi Cătălina Manolache,   denumirea sub care este cunoscută, “Banu”, vine de la primul ctitor al unei biserici din lemn pe acest loc, “Savin Smucilă mare ban”, care a construit aici un lăcaş de cult în 1704. A fost zidită din nou în 1800, prin subscripţie publică, de către mitropolitul Iacov al II-lea Stamati. Tot atunci i s-a pus şi hramul actual, în locul celui vechi, “Adormirea Maicii Domnului” (Uspenia, 15 august). Pare să fie cea mai veche biserică din Iaşi, unde s-a trecut în pisanie şi numele arhitectului – “Her. Leopold”. Stilul bisericii este cel “clasic rus”, care a influenţat şi alte construcţii din Moldova. Biserica “este în formă de plan treflat, cu absidele laterale în interior şi cea de la altar semicirculară”. Deasupra nartexului are un turn clopotniţă. Catapeteasma a fost realizată de Eustatie Altini, în 1802, iar turnul are o configuraţie barocă specifică epocii şi foarte răspândită în Ţările Române. Decoraţia exterioară trimite la expresia de “rococo al clasicismului, aplicată cândva stilului Empire”. Mitropolitul Iacov al II-lea a înzestrat-o şi cu obiectele de cult necesare…. Între proprietăţile bisericii s-au numărat, la începutul secolului XX, berăria “Bragadiru” şi o donaţie în boburi de valoare a logofătului Constantin Conachi. În partea de est a bisericii a existat, până spre sfârşitul secolului al XIX-lea, cimitir, pe al cărui teritoriu s-a construit actualul Colegiu Naţional şi s-a tăiat strada Lăpuşneanu.

Aşadar, în trei ani de zile Biserica Banu cu hramul “Duminica Tuturor Sfinţilor, îşi va recăpăta frumuseţea de odinioară datorită efortului susţinut al preotului paroh Dumitru Merticariu şi al enoriaşilor acestui lăcaş de închinăciune.    După şase ani de zbucium pe la toate instituţiile în drept să ofere sprijin pentru consolidarea bisericii, după numeroase avize obţinute şi un proiect susţinut de întreaga parohie atât financiar, cât şi logistic, odată cu primele zile ale primăverii 2011, la Biserica Banu lucrările de consolidare vor fi  demarate prin accesarea fondurilor europene.

Comments

comments



1 Comentariu

  1. Silviu

    Da sper sa nu se ramana doar la vorbe , ci sa se faca ceva concret si sa sa se termine cu adevarat in aprilie 2013 cum scrie acolo … sper sa nu se intample la fel cum e cu Mitropolia ,Trei Ierarhi care are ani buni de cand e inconjurata de schele ,cu Teatrul National si alte cladiri imprejmuite si lasate acoperite de schele … si apropo in fata bisericii asteia , partea de pe Lapusneanu este o alta cladire care e acoperita de ceva timp cu o panza pe care e imprimata arhitectura ,aspectul cladirii, la fel ca teatrul national . Ce e cladirea asta ,ce rol are , de ce nu se ocupa nimeni de ea,ca am impresia ca e a primariei …




*