Ateneul Tătăraşi, destinul unei idei grandioase

Publicat de Curierul de Iasi la data de 22/07/2011

CURIERUL DE IAŞI vă prezintă instituţiile culturale aflate în patrimoniul Primăriei Municipiului Iaşi

În cei 81 de ani de existenţă, Ateneul din Tătăraşi a făcut istorie în peisajul cultural al Iaşului. De-a lungul timpului, personalităţi de seamă ale României au conferenţiat în cadrul acestui aşezământ, aducându-i prestigiu şi mărire.

Entuziasmul

Eliberaţi de povara primului războiu mondial, optimişti în privinţa viitorului României, numeroşi oameni politici, de cultură şi gazetari ieşeni au considerat momentul propice declanşării unor acţiuni culturale temeinice. „Am început această mişcare îndată după terminarea marelui război de întregire a neamului, considerând o datorie patriotică de a-mi închina viaţa şi toată puterea de muncă acestei măreţe opere de consolidare şi de întărire a neamului abia întregit”, consemna C.N. Ifrim, primar al Iaşului în acea vreme. Viitorul preşedinte al Ateneului mai afirma: „Am ales ca centru al acestei mişcări pitorescul cartier al Tătăraşului, suburbie românească unde părea că vibrează mai mult ca oriunde inima şi bărbăţia Iaşului de odinioară”.

Întemeierea

Cu eforturi deosebite, în mai puţin de un an de la întemeierea Societăţii ateneiste, la 25 aprilie 1920, se inaugura într-un cadru sărbătoresc, deosebit, clădirea Ateneului. Noua clădire cuprindea o sală de teatru cu 600 de locuri şi un spaţiu pentru bibliotecă. Între anii 1929 – 1930 au fost organizate cele mai frumoase şi mai consistente activităţi ale Ateneului: şezători minunate, excursii de propagandă culturală, concursurile pentru cinstirea datinilor strămoşeşti, editarea gazetei Solia Moldovei, constituirea secţiunii artistice cu renumita societate corală Gavriil Muzicescu, înfiinţarea orchestrei simfonice şi altele.

Înflorirea

De cele mai multe ori, conferinţele de la Ateneu erau susţinute de către personalităţi de seamă. Spre pildă, Nicolae Iorga expunea în mai 1922 despre Solidaritatea creştină, subiect dezoltat în ideea unităţii permanente împotriva asupririi străine, pentru independenţă şi libertate naţională. Dr. C. I. Parhon a ţinut conferinţa intitulată Curente şi idei în România. Mihail Sadoveanu a povestit despre Cronicarul Ion Neculce şi despre Literatura populară. Prof. univ. ieşean Ion Borcea explica auditoriului despre Ştiinţa în legătură cu viaţa, prof. univ. Papacostea elogia Personalitatea lui Eminescu, N. A. Bogdan despre Iaşul de odinioară, Ion Simionescu despre Pământul şi bogăţiile lui, iar Ionel Teodoreanu a vorbit la comemorarea a patruzeci de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri. Printre personalităţile care au conferenţiat la Ateneu s-au numărat şi George Topârceanu, Simion Mehedinţi, Liviu Rebreanu, Dimitrie Gusti.

Decăderea

După zece ani de activitate prodigioasă, în viaţa Ateneului ieşean a urmat o perioadă de restrişte. Cele mai multe dintre manifestări au fost desfiinţate, gazeta Solia Moldovei s-a închis, iar membrii corului s-au împrăştiat. Mentorul aşezământului, C. N. Ifrim, s-a mutat în 1933 la Bucureşti. Abia în decursul anului 1936 activitatea Ateneului redevine consistentă. Reapare în cadrul acestora corul Ateneului, continuă să se dea spectacole teatrale de către actorii Teatrului Naţional Iaşi, au loc concerte cu concursul Conservatorului ieşean, se reia editarea revistei Solia Moldovei. Ateneul din Tătăraşi şi-a întrerupt din nou activitatea în timpul celui de-al doilea război mondial.

Renaşterea

După război, Ateneul popular din Tătăraşi a renăscut, derulând firul unor frumoase şi rodnice acţiuni, până în anii 80. Treptat, însă, Ateneul a fost abandonat. Clădirea a suferit deteriorări ireparabile în urma cutremurului din 1977. După aproape 20 de ani, în 1998 au fost pornite lucrările la noul aşezământ al Ateneului, acestea fiind încheiate în 2002.  În prezent, Ateneul dispune de o sală de spectacole, o bibliotecă, depozit de cărţi, sală de lectură, un club al pensionarilor şi o sală pentru dansuri la demisol. Ateneul produce, organizează şi găzduieşte evenimente culturale cum ar fi: spectacole de teatru, expoziţii de fotografie, conferinţe, seminarii, întâlniri cu scriitori, dezbateri culturale, festivaluri.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*