Vasile Pogor, spiritul Junimii în Palatul Roznovanu

Publicat de Curierul de Iasi la data de 13/09/2011

CURIERUL DE IAŞI prezintă istoria primarilor Iaşului, cei care au condus destinele oraşului din 1864 până în prezent.

Vasile Pogor a fost în trei rânduri primar al Iaşului, timp în care spiritul său gospodăresc şi-a pus vizibil amprenta asupra oraşului.

Dezvoltarea Iaşului cultural

Vasile Pogor s-a născut la Iaşi în 20 august 1833, devenind o figură legendară a urbei. Scriitor şi traducător, fondator al Societăţii Junimea, Pogor a împletit cu destoinicie harul artistic cu abilităţile administrative. Creaţia sa literară cuprinde poezii, proză şi teatru. A tălmăcit operele a 24 de scriitori, aparţinând poeziei clasice chineze, precum şi din alte literaturi: greacă, latină, franceză, germană, engleză şi americană. A fost cel dintâi traducător al lui Baudelaire, precum şi cel dintâi traducător al poemului Corbul de E.A. Poe. Filofrancez, fapt care nu l-a împiedicat să traducă din germană Faust de Goethe. În calitate de primar, găseşte posibilitatea de finanţare şi mută Primăria în Palatul Roznovanu, începe construcţia Teatrului Naţional, declanşează lucrări de asfaltare a străzilor. Astfel, a contractat un credit de 4.000.000 de lei, în data de 25 ianuarie 1891, pentru asfaltarea străzilor, construirea noului Abator şi ridicarea a zece şcoli primare. De asemenea, în perioada administraţiei sale, au demarat lucrările de construcţie a Băii Comunale şi s-a dat startul la cele de canalizare a oraşului.

Proiecte în educaţie, culte şi urbanism

La insistenţele lui Vasile Pogor, guvernul a decis ca Iaşii să primească 10 milioane de lei despăgubire pentru pierderea statutului de capitală, fiind totodată cedate oraşului moşiile Aroneanu, Copou, Cârligul, Moara Dancului, Şapte Oameni, Cetăţuia, Tomeşti, Hlincea, 13 vii şi 85 de imobile. Toate acestea urmau a fi arendate, iar veniturile trebuiau folosite pentru înfiinţarea unui Institut Politehnic şi pentru alte lucrări urbanistice. Ca primar al Iaşului, Vasile Pogor s-a preocupat de subvenţionarea bisericilor fără posibilităţi, de mărirea salariilor preoţilor, de stimularea învăţământului primar, prin acordarea unor premii în haine şi cărţi copiilor săraci din cele 24 de şcoli, de amenajarea grădinilor publice administrate de Primărie (Grădina Aleilor, Copou, Grădina primăriei, Ghica Vodă, Barnovschi). A continuat lucrările pentru introducerea iluminatului în oraş, s-a îngrijit de formarea unui serviciu sanitar, care a luat măsuri pentru prevenirea bolilor infecţioase, a pavat peste 70.000 de metri pătraţi de străzi, a construit podurile Trancu şi Bercu şi a realizat proiecte pentru aducerea apei potabile în oraş, acestea fiind date spre analiză inginerului Bechman, şeful serviciului hidraulic din Paris.

Cariera politică

Vasile Pogor a avut parte, în epocă, de aprecierea contemporanilor, manifestată prin diverse funcţii publice: prefect de Iaşi în 1866, imediat după răsturnarea lui Cuza, prim – preşedinte al Curţii de Apel Iaşi de două ori, deputat în Constituanta din 1866, deputat în repetate rânduri şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor în 1871, ministru al Ministerului cultelor şi instrucţiunii publice în 1870. Aşa cum ni-l înfăţişează amintirile contemporanilor în Camera Deputaţilor, Pogor s-a manifestat întotdeauna ca un spirit mobil, pus pe glume, inteligent şi apt de răspunsuri sclipitoare. Unele secvenţe din intervenţiile acestui „spirit fin, delicat, caustic”, cum îl eticheta G. Panu, sunt memorabile.

Vasile Pogor şi Junimea

Alături de Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Iacob Negruzii şi Teodor Rosetti, Vasile Pogor a fost fondator al Societăţii Junimea, în anul 1863. Ei îşi încep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare, acestea devenind o lungă tradiţiei a Junimii. Pentru a promova ideile “Junimii”, se înfiinţează, tot la Iaşi, la 1 martie 1867, revista “Convorbiri literare”, în care se vor publica şi principalele opere ale scriitorilor de valoare ai epocii. Junimiştii urmăreau educarea publicului prin “prelecţiuni populare” , reuşind să impună mentalitatea junimistă în epocă, fără dogme şi să dezvolte spiritul oratoric pe care îl considerau o artă. De asemenea unificarea limbii române literare începe prin propunerea junimiştilor privind înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, propunere exprimată încă din 1860. Ca urmare a efortului lor, Academia Română aprobă şi oficializează această scriere pentru întreaga ţară. Interesul pentru literatură se manifestă încă de la înfiinţarea societăţii şi a revistei. În domeniul literaturii, privind poezia, se vorbeşte deja despre eminescianism, este apreciat Vasile Alecsandri şi se pune accent pe poezia populară; în proză, se remarcă în mod deosebit Ioan Slavici şi Ion Creangă; în dramaturgie, cel mai valoros este Ion Luca Caragiale. Tudor Vianu a definit în “Istoria literaturii române moderne” fenomenul cultural junimist, pe care 1-a caracterizat prin identificarea trăsăturilor dominante: “spiritul filozofic”, “spiritul oratoric”, “gustul [..".] clasic şi academic”, “ironia” şi “vestita zeflemea junimistă”, “spiritul critic”.


Pogor, în amintirile contemporanilor

- „Capul cel mai fantastic în teorie, burghezul cel mai prozaic în practică. Autor de poesii originale şi traduse. Iubind femeile, dar urând vinul. Autorul tuturor propunerilor nerealizabile şi a trei părţi din porecle şi ziceri din care se compune acest dicţionar. Omul cel mai corosiv din lume, schimbându-şi ideile după fiecare carte nouă ce ceteşte şi entuziasmat de fiecare de-a rândul. Propunând nesfârşit lucrări comune, dar uitând propunerile sale a doua zi după ce le făcuse. Ţinând la tradiţia Junimii, dar uitând-o veşnic. Acum ca poet în decadenţă, ca autor de corosivităţi în floare”, Iacob Negruzzi.

- „Singura lui patimă a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mînă. Ziua, noaptea, sănătos, bolnav, Pogor citea”, Ana Conta Kernbach.

- „Ferit de grija zilei de mîine, mă voi cufunda ca un budist în trecut, mai ales în trecutul nostru atît de măreţ în fapte şi oameni. Voi fi obligat moralmente d-lui Pogor, care m-a găzduit şi care mi-a oferit acest culcuş demn pentru iernile noastre friguroase…”, Mihai Eminescu.

Casa Pogor, muzeu al literaturii

Casa “Vasile Pogor” este sediul muzeului ce are ca obiect literatura română modernă şi contemporană, dar cu precădere perioada marilor clasici, a societăţii literare “Junimea”. Clădirea a fost construită în 1850 de către vornicul Vasile Pogor, împreună cu soţia sa Zoe. Imobilul are un bogat şi lung istoric legat de viaţa culturală a Iaşului, fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea oraşului, sediul Societăţii Literare Junimea (1863) şi al Revistei “Convorbiri literare” (1867). Dintre numele de răsunet care au frecventat cercul junimist amintim mai întâi pe cei cinci întemeietori: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, apoi Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, N. Gane ş.a.

Vasile Pogor a fost primar al Iaşului în trei legislaturi, după cum urmează:

-         10 februarie 1880 – 26 aprilie 1881

-         7 iunie 1888 – 7 iunie 1890

-         30 mai 1892 – 11 noiembrie 1894

Comments

comments



Stiri similare

  1. Competiţii de şah la Palatul Roznovanu
  2. Ambasadorul Italiei, în vizită oficială la Palatul Roznovanu
  3. Un ciclist la Palatul Roznovanu
  4. Ambasadorul Norvegiei în vizita la Palatul Roznovanu
  5. Ambasadorul Germaniei, în vizită la Palatul Roznovanu


Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!