Vasile Lungu: „Un vin bun se obține cu struguri și oameni de calitate”

Publicat de Curierul de Iasi la data de 06/09/2018

Dacă vara se hrănește cu soare intens, toamna se pune în mișcare cu vin îmbelșugat. Ca să ținem pasul cu vremurile tomnatice, ne-am decis să luăm în teascul gazetei noastre bobițele endemice de struguri moldavi, dulci și seducători. La vreo oră de mers cu mașina distanță de Iași, pe dealurile verzi din Bivolari, se aștern liniștite Domeniile Lungu încoronate de bijuteria sa, Crama Hermeziu. Cu rădăcini istorice adânc înfipte în moșia familiei Negruzzi, Hermeziu definește spiritul luptătorului eliberator de neam și pământuri în culori purpurii pline de vitalitate. Domeniile Lungu sunt o afacere prosperă de familie care a început de prin 2004 și  unde diversitatea este la ea acasă: peste 130 de angajați mișunând pe mii de hectare cu cereale, o pensiune de 4 stele, diverse ferme cu animale și celebra Cramă Hermeziu. Am ținut morțiș să ne întâlnim cu pionul principal al acestor domenii, managerul Vasile Lungu, un fermier pe cât de gospodar și cu stare, pe atât de modest „după vorbă, după port. ”

 

  • De ce e Crama Hermeziu specială?
  • Pentru ca ea să fie considerată așa trebuie să faci vinuri bune. Ca să faci vinuri bune trebuie să ai o plantație bine întreținută, să obții struguri de calitate superioară și aici e rolul inginerului viticultor care obține strugurii, îți trebuie un flux tehnologic modern care să îndeplinească toate cerințele în ceea ce privește tehnologia de fabricare a vinurilor. Fără specialiști în cramă nu poți dirija fermentația, maturarea și toate tratamentele care se fac și nu poți obține un vin bun. Deci cu toate aceste elemente, struguri de calitate, oameni de calitate în vie plus fluxul tehnologic și oameni de specialitate în cramă se poate obține un vin bun. Eu sunt mulțumit că în doar trei ani de când am ieșit pe piață, cel puțin în zona Moldovei, pe Valea Prahovei, la București și mai nou în Oltenia și în zona Constanței sau să spunem Dobrogea pentru a cuprinde toate județele, penetrăm piața și încercăm să preluăm din cota de piață pe care a avut-o altădată Buciumul, Podgoria Copou care nu mai există, Vinia, care era un producător la fel de important ca și Cotnarii, cu cantități, cu branduri, cu soiuri, păcat!
  • Și atunci ați decis să intrați în ring?
  • Atunci m-am gândit că, pentru a suplini această lipsă în piață trebuie să apară tot un ieșean, tot un om din zonă, să creeze un brand nou, o cramă nouă, o vie nouă, pentru că toate sunt noi. Am intenționat să abordăm piața personal, direct, să nu lăsăm să ne invadeze toate vinurile din import și să consumăm produsele altora. Știm foarte bine că un business bine făcut în România în regiunea Moldovei creează locuri de muncă, aduce profit și bani la buget, în timp ce un produs străin care vine în supermarket ne ia banii și îi transferă în țara unde s-a produs vinul respectiv.
  • V-a fost dificil să penetrați piața vinurilor, ați primit susținere din partea pieței de desfacere sau doar obstacole?
  • La început nimeni nu se uita la oferta noastră. Acum îmi dau seama că aveau o oarecare justificare pentru că nu eram un nume, nu eram un brand, nimeni nu știa că există Crama Hermeziu. Poate de Vasile Lungu ca fermier, mai auziseră, dar nimeni nu ne gustase vinul și atunci am fost nevoiți, până a intra în hipermarket să batem la fiecare ușă a fiecărei cafenele, restaurant, pensiuni sau chiar magazine în zona rurală, să ne prezentăm cine suntem și așa, ușor ușor, în cei trei spre patru ani ne-am construit propriul brand, propria zonă de desfacere și bineînțeles proprii clienț Căci dacă un client a consumat o dată, de două ori vin de-al nostru și i-a plăcut, cu siguranță l-am fidelizat și rămâne consumator al vinurilor de la Crama Hermeziu.

  • Care sunt acum aspirațiile unui fermier moldovean care a ridicat totul de la zero și e în plină ascensiune?
  • Noi avem pretenția ca după această perioadă să avem vinuri de calitate peste media națională și încercăm să ne menținem obiceiul de a face vin de struguri, de a asigura consumatorul că vinurile noastre sunt absolut naturale.
  • O întrebare personală: ce tip de vin preferă șeful cel mare de la Hermeziu: alb, rose sau roșu?
  • Beau cu plăcere orice soi românesc și spun Fetească Albă, Fetească Neagră, Fetească Regală și Busuioacă de Bohotin. Orice soi internațional, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon vinificat standard și Riesling de Rhin. Fiecare vin are aroma, savoarea și personalitatea lui. De asemenea să nu uităm de gama de rose-uri, gama C’est Soir, care este capul-tractor și ne asigură volumul cel mai mare de vânzări de vin îmbuteliat la sticlă și să nu uităm că recent am ieșit cu două tipuri de spumant și două tipuri de vin Frizzante alb și rose. Cine este curios trebuie neapărat să deguste și spumantul și vinul Frizzante și vor descoperi o savoare deosebită de Chardonnay și de Busuioacă de Bohotin.

După ce i-am mulțumit directorului general Vasile Lungu pentru interviu, am fost invitați să mergem direct la sursă, adică în cramă, sub ocrotirea profesionistă a sommelierului Daniel Vrănescu, care ne-a luminat cu răspunsuri la întrebări demult puse la buza unui pahar de vin amețitor.

  • Daniel, cunoscutul romancier scoțian Robert Stevenson spunea că „vinul este poezie îmbuteliată.” Dar are și poezia inamicii ei?
  • Aerul este unul dintre cei mai mari dușmani ai vinului. Crama Hermeziu beneficiază de tehnologie modernă, de un sistem italian de vinificație, bazat pe inox cu schimb de azot ca agent de răcire. Azotul e un gaz inert, mai greu ca aerul, cu tendința de a se lăsa pe fundul cisternei. El formează o peliculă la suprafața vinului, ridică aerul și sub presiune, îl va scoate din recipient. Astfel se obține un mediu steril, inert unde nu se va putea dezvolta nicio bacterie.
  • La ce temperatură așteaptă vinul să fie sorbit?
  • Avem instalații de răcire prin acest de perete cu agent frigorific (freon) iar temperatura optimă e de 8-9 grade C. Se poate răci și până la 4 grade când va avea loc detartrarea naturală.

  • Ce vin merge cel mai bine în vânzări?
  • Busuioaca de Bohotin merge cel mai bine, e de aici din zonă, parcă e casa lui aici.
  • De ce e atât de fashion vinul rose?
  • Noi ca popor nu prea avem cultul degustării alături de alimentul potrivit, roșul nu face bine că poate fac tensiune, parcă n-aș bea un alb că-mi cade greu la stomac și de aici rose-ul!
  • Simt că-mi pregătești o definiție fabuloasă a vinului rose!
  • Vinul rose e caracter de alb și temperament de roșu! E un vin al tuturor, hotărâți ori nehotărâți, un vin ușor de asociat gastronomic pe orice fel de mâncare, un vin de vară, un vin de prânz, un vin ușor, floral sau fructal, i se mai spune și vin de un an, deoarece e recomandat să fie consumat de tânăr, proaspăt, chiar dacă e doar de 5-6 luni, el încă nu s-a maturat. Doar rose-urile dulci rezistă de 5-6 ani.
  • De ce se țin sticlele de vin în poziție orizontală?
  • Foarte simplu, pentru a ține dopul mereu umed, pentru că el se poate deshidrata ușor-ușor, de asta dopul are mereu nevoie să stea în vin, iar sticla dacă se poate să fie mai închisă la culoare pentru a o proteja de razele solare. Uite, poate nu știai dar cel mai mare furnizor de dopuri de plută din lume este Portugalia.

După lungi discuții și scurte degustări precum sorbul căpriorului din apă de izvor, i-am mulțumit simpaticului sommelier și gazdelor de la Hermeziu luându-mi la revedere cu un citat preferat din Păstorel: “Cea mai bună băutură este apa de izvor…dacă pui o picătură într-un kil de vinişor !”

Un reportaj de Ciprian Moraru (Don Machiavelli)

Comments

comments

Categoria: interviu

Cuvinte cheie: ,



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*