Sabin Bălaşa, geniul dedicat Iaşului

Publicat de Curierul de Iasi la data de 17/02/2012

CURIERUL DE IAŞI vă prezintă personalităţile care au primit titlul de „Cetăţean de onoare” al municipiului Iaşi în ultimele două decenii.

Sabin Bălaşa a lăsat în urmă capodopere ce vorbesc despre existenţa sa efemeră, dar veşnică.

Expoziţii în întreaga lume

Pictor, autor şi regizor de filme de pictură animată, şi scriitor, Sabin Bălaşa s-a născut pe 17 iunie 1932 în localitatea Dobriceni, judeţul Olt. Tatăl său, preot, şi mama sa, învăţătoare, îşi transformaseră casa în muzeu arheologic şi etnografic, cu peste 3000 de piese. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1955), după care a făcut călătorii de studii în U.R.S.S. (1959); Ungaria şi Cehoslovacia (1963); Italia (1965, 1970, 1971); R.F. Germania (1969); Franţa (1973). Din 1955 a început să participe la anuale de stat şi la manifestări de artă românească peste hotare: Moscova (1958); Varşovia (1955 – Festivalul mondial al tineretului); Paris (1961 – Bienala tineretului), Damasc, Alexandria; Torino, Roma, Titograd (1965, 1969, 1970); Cagnes sur Mer (1970 – Festival internaţional de pictură); Tel Aviv (1972); Sofia (1974). A fost legat spiritual de Italia pe care a vizitat-o de mai multe ori, pentru a primi diferite premii, dar şi pentru a picta, în special în Florenţa. Aceeaşi legătură a simţit-o faţă de Iaşi, unde a realizat în intervalul 1968-1978 celebrele murale care înnobilează Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii Al. I. Cuza, şi unde s-a simţit permanent acasă, motiv pentru care declara, cu umor, că este “moldovean de origine oltean”. Pentru celebritatea pe care i-au adus-o muralele de la Iaşi a ajuns să fie considerat clasic înainte de a împlini 40 de ani.

Renascentist prin opţiune

Sabin Bălaşa a realizat 12 filme de „picturi animate“ şi a scris trei romane, publicate in 1996, 2002 şi 2006 – „Desertul albastru“, „Exodul spre lumina“ şi “Democraţie în Oglinzi”. Obsesia declarată a vieţii şi a artei lui Sabin Bălaşa a fost să iniţieze o mare renaştere artistică şi culturală. El a ales să fie renascentist, înţelegând că Renaşterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoţeşte, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălaşa, care cuprinde, deopotrivă şi creaţia cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaţionale pentru filmele de animaţie), literară şi publicistică, îşi pune amprenta inconfundabilă asupra epocii. Deşi arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate şi, pe insesizabile trepte de iniţiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. O hermeneutică hipnotică unică şi tipică artei lui Sabin Bălaşa dezvăluie cu discreţie ceea ce autorul ştia dintotdeauna – Renaşterea pe care îşi propunea s-o iniţieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul.

Distincţii internaţionale

Sabin Bălaşa a expus la Roma, Stockholm, Moscova, Bucuresti, Cluj, Iaşi şi a obţinut diferite premii si distinctii in Romania, Italia si Statele Unite: „Medalia de Aur“ a „European Painting Competition“, Pescara, Italia, 1965; „Pelicanul de Argint“ al Festivalului International de film animat, Mamaia, Romania, 1966; „Medalia de Aur“, Salsomaggiore, Italia, 1980; titlul „Accademico delle Nazioni“, Salsomaggiore, Italia, 1983; „Cavalier of the Arts“, Accademia Bedriacense, Calvarone, Italia, 1985; „Palmierul de aur“, Academia Europa, Italia, 1986; Medalia de bronz „Albert Einstein“, a Fundatiei Academice Internationale, SUA, 1989.

“Un tablou de Sabin Bălaşa este contactul ameţitor cu viziunea fantastică a cosmosului, cu renaşterea lumii. Pictura lui Sabin Bălaşa se afirmă ca invitaţia de a converti desperarea şi angoasa umană pământeană într-o speranţă a păcii universale.” – Mircea Deac

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*