Reorganizarea României: Iaşul, capitala din Nord Est

Publicat de Curierul de Iasi la data de 01/11/2012

Procesul de regionalizare al Romaniei se va realiza cel mai probabil în 2014. Tot atunci va intra în vigoare un nou buget pe şapte ani al Uniunii Europene. Vor primi finanţare, cu prioritate, proiectele legate de transporturi şi de domeniul IT

Iaşul are o postură privilegiată în contextul discuţiilor legate de regionalizare. Un atu major îl constituie faptul că a atras cele mai multe fonduri europene nerambursabile din întreaga Românie, ceea ce îl califică să se considere un lider cu experienţă în acest domeniu, mai ales că motivaţia majoră a formării regiunilor o constituie tocmai atragerea cât mai multor resurse financiare europene. În plus, prin infrastructura sa, amplu dezvoltată în ultima vreme, prin cel mai mare număr de locuitori al unui oraş din Moldova, prin tradiţia universitară, academică şi culturală, Iaşul reprezintă un centru urban în măsură să-şi asume statutul de capitală regională, recăpătându-şi, în bună măsură, trecuta calitate de capitală a Moldovei.

Motivaţiile regionalizării

Într-un studiu aparţinând profesorului Adrian Ivan de la Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj sunt reliefate unele perspective asupra politicii de dezvoltare regională a României. Potrivit acestei lucrări, principalele movitaţii care susţin strategia de regionalizare a României se referă la o mai bună apropiere de cetăţeni, asigurarea unui management public flexibil care să potenţeze resursele locale şi regionale, atingerea unei autonomii financiare care va duce la o mai amplă dezvoltare a infrastructurii regionale, asigurarea unei coeziuni economice şi sociale, eliminarea disparităţilor economice şi, nu în ultimul rând, evitarea alienării etnoculturale şi a izolaţionismului etnic.

Sistem administrativ stufos

Preşedintele Institutului Regiunilor Europei şi membru al Comitetului Regiunilor, Franz Schausberger, a declarat, în cadrul unei vizite în România, că 41 de judeţe sunt mult prea multe, iar structurile administrative sunt prea stufoase. Citat de publicaţia Opinia Timişoarei, Schausberger a declarat: “Romania are sisteme paralele, există regiunile de dezvoltare care nu au competenţe politice sau administrative, există judeţele, dar şi Instituţia Prefectului. În toate ţările din estul şi sud-estul Europei, structurile sunt prea stufoase, în Croaţia, în Bulgaria. Este foarte greu să se schimbe ceva, dar se poate întâmpla asta dacă regiunilor li se măresc competenţele şi cu descentralizare reală şi din punct de vedere financiar”.

Regionalizarea în Europa

În Europa există mai multe modele de organizare administrativă pe structura regiunilor. Cu cele 41 de judeţe ale sale, România are cele mai multe unităţi teritorial – administrative din Uniunea Europeană, după Slovenia (58). Se poate vorbi de o clasificare a ţărilor europene după tipul de guvernanţă regională. Astfel, în Germania, Austria, Belgia există un model al statului federal, care prezintă caracteristici ale unui stat independent. În Italia, Spania şi Portugalia, unităţile teritoriale de la nivelul mijlociu sunt reglementate prin Constituţie, cu o largă autonomie şi competenţe legislative, deşi autonomia nu este completă. În Franţa, Olanda şi Suedia întâlnim un model al statului descentralizat, care presupune existenţa la nivel regional a unor unităţi administrate de organisme alese prin vot de către cetăţeni, care îşi îndeplinesc sarcinile independent, în unele cazuri sub protecţie constituţională. Activitatea este defăşurată parţial pe bază de autofinanţare. În Danemarca, Finlanda, Marea Britanie şi Grecia funcţionează un model al statului unitar, unde controlul central se exerictă strict la nivelul pilonului mijlociu, a cărui activitate este finanţată în principal de la bugetul de stat.

Proiectul cu 8 regiuni

Coaliţia aflată la guvernare în România promovează modelul francez de regionalizare, prin care se are în vedere păstrarea caracterului unitar al statului. Conform proiectului, actualul Senat ar deveni o cameră a reprezentanţilor locali, se vor înfiinţa Curţile de Apel regionale, iar în loc de 41 de prefecţi vor fi doar 8, aferenţi celor 8 regiuni.

Noile regiuni ar urma să fie conduse de un Consiliu Regional, al cărui preşedinte ar urma să fie ales prin votul direct al cetăţenilor. Preşedintele are rolul de a asigura legătura dintre Regiune şi Guvern. Potrivit unei variante concepute de USL, Guvernul va desemna 8 prefecţi, câte unul pentru fiecare regiune. Consiliul Regional va aproba bugetul regional, va stabili taxele şi impozitele regionale, strategiile de dezvoltare regională. De asemenea, va angaja regiunea în relaţiile internaţionale şi va aproba împrumuturile necesare dezvoltării regionale. Guvernul central va gestiona doar proiectele naţionale, urmând ca toate celelalte proiecte să fie transferate către regiuni (inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente în prezentla POS-uri: mediu, resurse umane, administraţie, transporturi etc).

…………………

Miza regionalizării: 35 de miliarde de euro

Următoarea rundă de programe europene va fi lansată în 2014. Conform Ministrului Afacerilor Europene, Ludovic Orban, România ţinteşte obţinerea a cel puţin 35 de miliarde de euro în exerciţiul financiar 2014 – 2020.

Pentru perioada 2007-2013, politicii de coeziune i-a fost atribuit un buget de 347 de miliarde de euro, adică peste o treime (35,7%) din întregul buget european. În noiembrie 2010, Comisia Europeană a publicat primele sale idei privind viitorul politicii de coeziune a UE, după perioada actuală de programare care se încheie în 2013. Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc: creştere inteligentă prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare, creştere durabilă prin promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive, creştere favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

“Regiunile trebuie să primească recunoaştere în Constituţie, păstrând judeţele actuale. Chiar cred că judeţele actuale trebuie să rămână. Regiunile vor fi deasupra. Asta nu înseamnă mai multă birocraţie. 1 ianuarie 2014, atunci când începem noul exerciţiu financiar, trebuie să ne găsească cu regiuni, cu un singur minister pentru acestea. Nu prea înţeleg rolul Ministerului Dezvoltării Regionale dacă nu vom avea regiuni”, Victor Ponta, prim ministrul României

“Fără îndoială, în România avem nevoie de regionalizare. Nu una pe criterii etnice, ci una bazată pe raţiuni economice şi administrative. În acest context, Iaşul are şansa de a deveni capitală regională. Din această postură, vom avea un altfel de dialog cu marile oraşe europene, la un nivel apropiat. De asemenea, vom putea accesa fonduri europene consistente pe care le vom gestiona într-un mod mult mai eficient. Practic, cu cât o regiune este mai mare, cu atât creşte eficienţa utilizării fondurilor accesate. Iaşul are o expertiză de neegalat în atragerea şi utilizarea resurselor financiare nerambursabile, iar acest lucru ne avantajează în atingerea scopului nostru de a deveni capitală regională”, Gheorghe Nichita, primarul Iaşului

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*