Povestea lui Alexandru V. Beldiman, colaborator important al lui Cuza

Publicat de Curierul de Iasi la data de 04/05/2015

De iureşul demolărilor şi sistematizării din anii 1980, pe strada Păcurari, a scăpat clădirea în care a locuit Alexandru V. Beldiman, aprig susţinător al lui Alexandru Ioan Cuza şi fondator al ziarului Adevărul. Pe colţul străzii Fătu, la nr. 11 pe strada Păcurari, a rămas clădirea ce astăzi este cunoscută ca monumentul istoric Casa Beldiman – Penescu şi în care funcţionează Universitatea Apollonia. Construită la începutul secolului XIX, a suferit dese reparaţii şi modificări de-a lungul timpului. A rămas în istorie fiind reşedinţa puternicii familii boiereşti Beldiman, dar a marcat şi istoria presei româneşti, prin apariţia primelor numere din ziarul Adevărul.

alexandru beldimanSusţinătorul lui Cuza
Alexandru V. Beldiman s-a născut în anul 1831, la Iaşi, ca fiu al boierului moldovean Vasile Beldiman şi nepot al banului Alexandru Beldiman. A fost trimis de mic în Elveţia apoi la Paris, pentru studii, chiar în timpul mişcărilor revoluţionare din 1848. Întors în  ţară, s-a alăturat luptei pentru unirea principatelor şi a devenit un apropiat al lui Alexandru Ioan Cuza. Colaborator important al domnului, l-a însoţit pe acesta la Bucureşti, unde a fost numit prefect al judeţului Ilfov şi apoi, la numai 34 de ani, prefect al poliţiei Bucureştilor. Viaţa sa a luat o nouă întorsătură în februarie 1866. În ciuda avertismentelor asupra unui complot care să îl detroneze pe Cuza, Beldiman, şeful poliţiei, le-a ignorat şi chiar a garantat domnului că situaţia este sub control.

A rămas loial
N-a reuşit să îl apere pe domnitor, iar trădările din jurul lui Cuza şi abdicarea l-au dezamăgit cumplit. A rămas loial principelui exilat, a continuat să susţină revenirea sa şi a criticat ideea unei dinastii străine. Retras la Iaşi, scârbit de nedreptăţile vieţii, Al. Beldiman, fostul prefect şi omul de încredere al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, păcălit de insurgenţi în noaptea abdicării (11 februarie 1866), a scos aici, prin 1872 foaia „Adeverul”, ce avea să devină apoi zeci de ani cel mai citit cotidian al ţării. Chiar după primele numere, Beldiman, apărător fanatic al ideii de perpetuare a unei domnii pământene şi adversar al aducerii pe tronul ţării a unui principe străin, a fost dat în judecată şi „ţinut în prevenţie“ mai mult de trei luni, din cauza atacurilor vehemente la adresa Coroanei şi în special asupra regelui Carol I. Procesul a fost strămutat la Roman unde juraţii, reprezentaţi de Vasile Alecsandri, l-au achitat. Din cauza problemelor cu autorităţile, ziarul a ajuns, în scurt timp, la faliment şi Beldiman a hotărât să oprească apariţia „Adeverului“. A reluat editarea ziarului în 1888, când publicistul s-a mutat din nou la Bucureşti.

Legenda casei
Prin 1899, casa din Păcurari a aparţinut familiei Micu, iar pe la 1925 avocatului Leatris, care a dărâmat vechiul zid înconjurător. A locuit-o mai apoi şi primarul C.B. Penescu. Potrivit unei vechi legende, în această casă şi-ar fi găsit sfârşitul poetul Hrisoverghi. Vizitator nocturn al unei cucoane, beldimăneasă Zăpsit, poetul ar fi fost găsit de soţul încornorat într-o zi din iarna anului 1847 şi, de frica unei pedepse a celui înşelat, a sărit pe fereastră frângându-şi coloana.

Comments

comments

Categoria: iasul istoric

Cuvinte cheie: , , ,



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*