Pe urmele lui Ion Mitican – Mari realizări ale Iaşului: Prima cale ferată construită de români

Publicat de Curierul de Iasi la data de 03/05/2012

Curierul de Iaşi continuă seria de evocări din istoria Iaşului, adunate şi îngrijite de Ion Mitican. Rubrica „Cronica unui vechi ieşean” va găzdui, în memoria sa fragmente din volumele publicate pe parcursul anilor la Editura Tehnopress. Materialele au fost puse la dispoziţie prin bunăvoinţa editorului Ionel Săcăleanu

De la Iaşi pleca primul drum de fier construit de români

În 1874 se inaugura calea ferată Iaşi – Ungheni, prima linie construită de ingineri români. Se deschide astfel legătura Iaşului cu Orientul, mărfurile având legătură directă cu marele port Odessa. Noua linie devine foarte circulată de ieşeni pentru voiajuri de plăcere la băile de la Ungheni

Primul drum de fier românesc

O dată cu inaugurarea Gării (1870), Iaşul avea importanta legătură pe cale ferată cu vestul Europei. Linia fusese construită de societatea austriacă Lemberg- Cernăuţi – Iassy. După numai câţiva ani se pune problema construcţiei unei linii ferate care să facă legătura Iaşul cu Chişinău şi Odessa prin construcţia căii ferate Iaşi – Ungheni care se racorda la calea ferată rusă. De această dată, construcţia liniei este acordată unor ingineri români.

De primariatul lui Nicolae Gane se leagă şi bucuria realizării şi inaugurării primei căi ferate din Principate, construită de specialiştii români. Aceasta era linia Iaşi-Ungheni, cerută încă de pe cînd se discuta linia Suceava-Paşcani-Iaşi. O propuseseră parlamentarii oraşului şi alţi demnitari, iar în anul 1871, cu prilejul vizitei la Iaşi, regele Carol I a fost solicitat să sprijine această dorinţă a fostei capitale.

Principial, suveranul o şi discutase la întîlnirea sa cu ţarul din august 1869 (Livadia, Crimeea). Linia avea menirea să transforme gara terminală într-un nod feroviar internaţional de legătură cu calea ferată rusă Odessa-Tighina-Chişinău-Ungheni ce tocmai se construia, Iaşul căpătînd astfel acces rapid spre Basarabia, Petersburg şi, prin marele port Odessa, către ţările Orientului.

Dorinţa începea să devină realitate la 26 februarie 1872 cînd Camerele, după lungi discuţii, aprobau Legea pentru construirea drumului de fier Iaşi-Ungheni (21,4 km) cu un pod peste Prut.

Ţinînd să comunice primul îndeplinirea promisiunii, la 26 februarie 1872, ministrul Cretzulescu adresa primarului Dimitrie Gusti o depeşă cu marea veste: „Domnule primar, Grăbesc a vă comunica că Măria Sa Domnitorul, sancţionînd astăzi legea liniei drumului de fier de la Iaşi la Prut, m-a însărcinat a arăta prin organul Dvoastră şi al Consiliului întreg, felicitările Măriei Sale la această ocaziune, pentru oraşul Iaşi, a doua capitală a României, a cărei prosperitate a fost totdeauna una din preocupaţiunile cele mai mari ale Măriei Sale. Ministru Cretzulescu”.

Răspunzînd telegrafic, primarul trimitea mulţumirile Consiliului Comunal şi ale cetăţenilor:

„Prea Înălţate Doamne!

Domneasca şi plina de solicitudine felicitare ce aţi binevoit a ne trimite de la înălţimea tronului pentru calea ferată Iaşi-Prut, face pe Consiliul Comunal ca, în numele cetăţenilor, să-şi ridice glasul şi să zică : Facă cerul ca prosperitatea dorită să încingă fruntea bătrînului Municipiu!..

PrimarD. Gusti”

Apobări regale şi internaţionale

După cîteva luni, în decembrie 1872, s-a promulgat convenţia încheiată cu Rusia tot în acelaşi scop. Lucrarea o executa antreprenorul Gr. Heliad, pe baza unui proiect şi a unui caiet de sarcini întocmit de inginerii români grupaţi în Divizia Naţională de Drumuri şi Căi Ferate din Ministerul Agriculturii şi Lucrărilor Publice, exploatarea revenind statului. Susţinută cu entuziasm, în viziunea patrioţilor, calea aceasta – premieră tehnică naţională – urma să înlesnească trecerea atît a mărfurilor Austriei, Germaniei şi ale ţărilor nordice spre Rusia, Marea Neagră şi Orient, cît şi a produselor acestora spre ţările nordice şi Europa Centrală, făcînd din Iaşi, oraşul izolat, un puternic centru de transbordări şi tranzit internaţional, gara Iaşi devenind astfel poarta între Orient şi Occident. Pe vremea aceea, Dobrogea era ocupată de turci.

Considerîndu-se că lucrarea va înlesni şi grînelor din mijlocul Moldovei să ajungă mai iute şi cu mai puţină cheltuială la renumitul port Odessa, s-a hotărît construirea unei linii largi, de tipul aceleia ruseşti (1524 mm), deosebită de restul liniilor europene (1435 mm), astfel încît mărfurile sosite la Iaşi, depozitate în marile Antrepozite şi încărcate în vagoane să nu se mai scumpească prin transbordări pînă la destinaţie.

Conform contractului, la 28 iunie 1872, antreprenorul Gr. Heliad, instalat cu birourile la Hotelul Binder, începea lucrările. Peste un an, acestea erau în toi, fiind vizitate şi de domnitorul Carol I, dînsul punînd piatra fundamentală la Casa de Vamă a gării (9 iunie 1873).

Sosirea primului tren era intâmpinată de mii de ieşeni

Voiaj de plăcere la băile de la Ungheni

La 28 aprilie 1874, pe noua linie pornea primul tren, de plăcere, spre faimoasele feredee (băi) de la Prut, provocînd entuziasmul ieşenilor şi al ziarelor: „Bucuria şi mîndria erau pe feţele tuturor, pentru că puteau călători pe o cale ferată construită de capitaliştii români”, scria „Curierulde Iassi” din 1 mai 1874.

Întregul oraş discuta şi se bucura de „prima cale ferată concepută şi construită de inginerii români” , care se specializaseră rapid în asemenea activităţi, dînd astfel peste nas celor ce susţineau că „noi nu suntem în stare a face nemica prin noi înşine ” („Curierul de Iassi” , 1 mai 1874).

Numele inginerilor români, Neculcea şi Papadopol – conducătorii tehnici ai lucrărilor -, răsunau pe buzele tuturor ieşenilor , mulţumindu-li-se pentru „zelul şi activitatea ce au arătat”. Linia devenise o „şcoală” de instruire pentru viitorii mari specialişti ai căilor ferate române (N. Şuţu, Gh.I.Duca, Emil Miclescu etc.. ) Din lipsa personalului de exploatare şi întreţinere, deschiderea s-a tot amînat, deşi Şcoala de Arte si Meserii ieşeană se oferise să execute toate lucrările şi reparaţiile

O primă inaugurare s-a sărbătorit în 5 mai 1874 (st.v.), la ora 4 după-amiază, trenul împodobit sărbătoreşte, cu stindarde tricolore, pornind spre Ungheni. Voiajau vreo 500 de invitaţi aflaţi în compartimente şi alţii, tot pe atîţia, agăţaţi, ca nişte ciorchini, pe locomotive şi vagoane. Trenul cu vagoane albastre, galbene şi roşii era petrecut de muzica fanfarelor şi de uralele miilor de ieşeni, încercaţi de sentimentul mîndriei naţionale şi de bucuria că vor ajunge la băile Prutului numai în jumătate de oră, iar Moldova va fi legată, prin căile ferate, atît cu vestul cît şi cu estul Europei. Bucuria primarului înnoitor, Nicolae Gane, nu avea margini.

Fermecat de entuziasmul ce cuprinsese Iaşul acelor dintîi ceasuri de triumf al tehnicii noastre, fostul primar Dimitrie Gusti, sub conducerea căruia se pornise lucrarea, închinase evenimentului poezia La deschiderea căii ferate Iaşi-Ungheni: „Peste şinele ferate/ Carul astăzi fumegînd, Spune-a noastră demnitate/ Triumf mare anunţînd. Fraţilor, la lucru dară/ Pentru neam şi pentru ţară…”.

Dată în folosinţă la 8/20 august 1874, după aprobarea Legii de organizare şi exploatare a liniei (proprietatea statului român), noua cale ferată intra definitiv în viaţa oraşului.

Un tren special cu vagoane deschise, răcoroase, ducea şi aducea, de la Ungheni, amatorii de băi reci în undele Prutului. Ca într-o adevărată staţiune balneară, pe malul rîului se amenajase o plajă întinsă, cu cabine şi restaurante. Între voiajori, uneori, se afla şi Ion Creangă.

Peste 7 ani, se punea în exploatare linia Buzău – Mărăseşti, construită de inginerii Ministerului Lucrărilor Publice sub deviza „Prinnoi înşine”, cu scopul scurtării drumului dintre Moldova şi capitală, tăind ocolul prin Barboşi. Ziua inaugurării – 18/ 30 octombrie l881 – este socotită o mare sărbătoare a tehnicii naţionale.

Ion Mitican

Fragment preluat din volumul „Primăria Municipiului Iaşi – pagini de istorie, evocări, legende” apărut la Editura Tehnopress

* Titlul şi intertitlurile din text aparţin redacţiei

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*