Osvald Racoviţă, „ultimul junimist”

Publicat de Curierul de Iasi la data de 10/10/2011

CURIERUL DE IAŞI prezintă istoria primarilor Iaşului, cei care au condus destinele oraşului din 1864 până în prezent.

Racoviţă a îndeplinit în două rânduri funcţia de primar al Iaşului (14 octombrie 1927 – 1 noiembrie 1929, 22 martie 1934 – 13 februarie 1938).

Susţinător al culturii

Osvald Racoviţă s-a născut la data de 28 aprilie 1887 la Iaşi. A absolvit Liceului Internat în anul 1905 şi apoi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, obţinând licenţa în drept. A profesat apoi avocatura. În calitate de primar a sprijinit realizarea unui Mausoleu al Eroilor în anul 1928 pe Dealul Galata. Primăria a donat un teren în suprafaţă de 2.778 mp pe dealul din apropierea Mănăstirii Galata către Societatea „Cultul Eroilor“, în vederea construirii mausoleulu şi a unui cimitir de onoare. În afară de acesta, municipalitatea ieşeană a aprobat şi donarea unei suprafeţe de teren de 4.400 mp, cu scop de zonă de protecţie a cimitirului de onoare. Racoviţă s-a implicat în construirea Ştrandului din Iaşi, din apropierea Palatului Culturii, în anul 1931, acesta fiind realizat din iniţiativa unui comitet, din care făceau parte Osvald Racoviţă, profesorul Th. Berescu, dr. Hochman etc..

Iniţiator al Sărbătorilor Iaşului

În 1935, Osvald Racoviţă organizează primele sărbători ale Iaşului, în perioada hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, pentru a face cunoscută sărbătoarea religioasă în întreaga ţară şi a da un imbold dezvoltării oraşului. El organizat, odată cu hramul, şi o amplă acţiune cultural-economică, numită Luna Iaşilor, programată între 29 septembrie şi 29 octombrie 1935, cu expoziţii urbanistice artistice, culturale, industriale şi agricole sub îndemnul patriotic: „Cu concursul tuturor să creem la Iaşi un mare centru de producţie, artă şi cultură.“ De asemenea, Osvald Racoviţă a avut un rol important în începerea lucrărilor de amenajare şi deschidere a Parcului Expoziţiei din Iaşi. În „Însemnări ieşene” din 15 decembrie 1937 se spunea: „Domnul Osvald Racoviţă, primarul oraşului… şi-a luat angajamentul de a imortaliza în bronzuri pe marii cărturari şi poeţi ieşeni care merită recunoştinţa generaţiilor de astăzi…”. Prima realizare a fost bustul lui George Topârceanu, inaugurat în decembrie 1937 în Grădina Copou. De altfel, Racoviţă a fost prieten cu aproape toţi scriitorii ieşeni interbelici, în care Mihai Codreanu, Ionel şi Păstorel Teodoreanu, I. I. Mironescu. În 1928 i-a oferit scriitorului Mihail Sadoveanu un loc de casă pe strada Eminescu nr. 2. În 1935, datorită primarului Osvald Racoviţă, Mihai Codreanu intră în proprietatea unui teren pe Strada Rece, unde poetul şi-a construit vila cunoscută sub numele de Vila Sonet.

Final trist

În 1941, Racoviţă s-a mutat la Bucureşti. După instaurarea regimului comunist în România, fiind liberal, a avut de suferit ani de închisoare, trimiterea la Canal, domiciliu forţat la Iacobeni. După eliberare, a lucrat ca muncitor necalificat la Cooperativa „Cartonajul” din Bucureşti. A decedat în anul 1974. În anul 1994, cu prilejul aniversării a 20 de ani de la moartea sa, publicistul Aurel Leon a publicat tableta „Două decenii de la plecarea unui mare primar al Iaşului: Osvald Racoviţă” în ziarul „Monitorul” în care îi elogia personalitatea. „Osvald Racoviţă este creatorul Ştrandului şi al Parcului Expoziţiei… Acest inimos primar a venit şi a plecat sărac de la Primărie. A închis ochii refugiat la Bucureşti, după ani de puşcărie şi persecuţie din partea comuniştilor.

Racoviţă, despre Iaşi

În 1935, Osvald Racoviţă a tipărit broşura intitulată Iaşii – 1935, un ghid cultural pentru cei veniţi la manifestarea Luna Iaşilor, care includea şi o expoziţie de artă. Iată un fragment din cuvântarea sa: „Spuneam cândva şi o spun şi aici, că Iaşii înseamnă şi trebuie să însemne pentru ţară şi neamul românesc mai mult decât un simplu oraş, căci el, vechea capitală a Moldovei, poartă încă urmele şi mărturiile tuturor actelor mari şi faptelor bune ale străluciţilor domnitori ce i-a avut Moldova, ale multor boieri vechi de seamă, ale marilor mitropoliţi şi ale multor mari cărturari şi dascăli. Iaşilor i-a fost dat printr-o poruncă a soartei să trezească în el primele începuturi de cultură şi să se mândrească cu cele mai vechi şcoli (…) şi tot în el să ia naştere primul teatru românesc şi primele mişcări literare, ajunse apoi în toată splendoarea lor în cadrul Junimii Literare.”

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*