Oraşe înfrăţite cu Iaşul – episodul 4: Chişinău, dor de Basarabia

Publicat de Curierul de Iasi la data de 28/01/2011

CURIERUL DE IAŞI continuă seria prezentării oraşelor înfrăţite cu Iaşul.

În seara zilei de 24 ianuarie 2008, în cadrul unei ceremonii desfăşurate cu mare fast la Palatul Roznovanu, primarii municipiilor Iaşi şi Chişinău, Gheorghe Nichita şi Dorin Chirtoacă, au semnat actele prin care cele două comunităţi s-au înfrăţit.

O zi istorică

La eveniment semnării documentelor de înfrăţire, care a coincis cu Ziua Unirii Principatelor Române, au asistat personalităţi din domeniul politicului şi culturii din România şi Republica Moldova, dar şi o delegaţie de la primăria municipiului Chişinău, formată din consilieri municipali, funcţionari publici şi ziarişti.  “Mă bucur că eforturile comune se împlinesc într-o zi în care Dumnezeu ne arată răsplata pentru acest popor. Sper să fie un moment de referinţă pentru cei care au diferite responsabilităţi, dar şi pentru cei care intenţionează să le asume”, a declarat Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iaşi.”Am avut poduri de flori, acum dorim punti europene intre cele doua orase, Imi doresc ca intre noi si noi sa se infiripe o strinsa legatura care sa se transmita generatiilor”, a declarat Dorin Chirtoacă, primarul general al Chisinăului.

Primarul Gheorghe Nichita i-a oferit omologului său din Chişinău cele 8 volume ale cărţii „Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi (1408-1790)”, semnată de prof. dr. Ioan Caproşu, cheia oraşului Iaşi, stema de la 1859 şi un tablou cu Palatul Culturii. De cealaltă parte, primarul Chirtoacă i-a oferit edilului ieşean enciclopedia şi un album al Chişinăului, ediţia completă a operei lui Eminescu, o icoană a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi ţărână moldovenească.

Trecut zbuciumat

Prima menţiune a târgului datează din anul 1436, iar menţiunile ulterioare descriu un târg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Naşterea Fecioarei (Mazarache) şi Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena (Râşcanu). În cursul campaniilor Rusiei împotriva turcilor, armatele generalului Alexandr Suvorov poposesc de mai multe ori în Chişinău şi construiesc o cetate la vadul Bîcului, în dreptul actualei străzi Buna Vestire. Dar dezvoltarea târgului ca oraş începe odată cu stăpânirea rusească (1812) care alege Chişinăul, rebotezat Кишинев (Chişîneov), drept capitală a noii gubernii botezate Basarabia, după numele purtat până atunci de ţinutul moldovenesc anexat de turci între 1484 şi 1538 şi denumit de ei Bucak (Bugeac).

Cetăţeni de vază ai Chişinăului

Chişinăul a fost locul în care personalităţi marcante ale literaturii ruse şi-au petrecut o parte din viaţă. Pentru a evita deportarea în Siberia, Aleksandr Puşkin s-a mutat în Chişinău în anul 1820, locuind aici până în 1823. Lev Tolstoi a fost de două ori în trecere prin Chişinău (în martie 1854, în drum spre Armata Dunăreană, care lupta cu turcii, şi o lună mai târziu – din ordinul comandamentului) şi două luni, în septembrie şi octombrie ale aceluiaşi an. De asemenea, Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei greceşti, Gala Galaction, Constantin Negruzzi, Bogdan Petriceiucu Haşdeu, Alexei Mateevici, dar şi Leonid Brejnev, secretar general al P.C.U.S., au fost locuitori temporari ai Chişinăului.

Zestrea muzeală

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală este cea mai veche instituţie muzeistică din Republica Moldova, fiind fondat în anul 1889. Suprafaţa sălilor de expoziţie ale muzeului este de peste 2300 de metri pătraţi. Vizitatorii pot vedea aici evoluţia lumii organice de la cele mai primitive organisme până la ultimele etape ale antropogenezei, poate urmări sinuoasa dezvoltare a istoriei în interfluviul pruto-nistrean, poate examina dinamica folosirii resurselor naturale şi căile de ameliorare a situaţiei ecologice.  Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei  a fost fondat în 1983 pe baza fondurilor istorice ale Muzeului de Stat a Ţinutului şi ale Muzeului Gloriei Militare. Astăzi patrimoniul muzeului numără peste 250 000 exponate şi colecţii, expoziţia permanentă ocupând 6 săli cu o suprafaţă de cca 2000 metri pătraţi.

Pelerin în Chişinău

Catedrala Naşterea Domnului din Chişinău a fost ridicată în 1836 după proiectul arhitectului Avraam Melnikov. Este construită din piatră şi cărămidă, cu trei altare: unul principal (cu hramul Naşterea Domnului) şi două laterale (cel din dreapta cu hramul Sfântul Mucenic Nichita şi cel din stânga cu hramul Sfântul Ioan cel Nou, care ulterior au fost consacrate sfântului Alexandru Nevski și sfântului Nicolae, făcătorul de minuni). Catedrala are o compoziţie simetrică. Ansamblul catedralei este alcătuit din biserică şi clopotniţă. Catedrala Naşterea Domnului este amplasată în apropierea pieţei Marii Adunări Naţionale şi aparţine Bisericii Ortodoxe din Moldova (subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse). Astăzi cele două altare laterale sunt închinate binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare şi Adormirii Maicii Domnului, sărbătoare la care oraşul Chişinău îşi aniversează hramul – 14 octombrie. Un alt obiectiv religios de mare importanţă îl reprezintă Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Chişinău (Mănăstirea Ciuflea) este o mănăstire de călugăriţe, simbol al rezistenţei prin credinţă. În epoca sovietică, o bună perioadă de timp (începutul anilor ’60 – sfârşitul anilor ’80 ai sec. XX) biserica Ciuflea a fost singura biserică ortodoxă din Chişinău în care s-au oficiat slujbele. Cea de a doua biserică ortodoxă ce mai funcţiona în Chişinău, biserica Măzărachi, aparţinea şi aparţine în continuare comunităţii creştine de rit vechi rus ortodox din oraş.

Chişinău – date statistice

–         Populaţia: 780.100 locuitori capitală/1.200.000 zona metropolitană.

–         Suprafaţa: 571,64 km pătraţi.

–         Densitate: 6.500 loc/km pătraţi.

–         Subdiviziuni: 5 sectoare.

–         Primar: Dorin Chirtoacă.

–         Oraşe înfrăţite cu Chişinău: Grenoble (Franţa), Mannheim (Germania), Sacramento (SUA), Odessa (Ucraina), Erevan (Armenia), Minsk (Belarus), Bucureşti (România), Kiev (Ucraina), Tel Aviv (Israel), Ankara (Turcia), Reggio Emilia (Italia), Iaşi (România).

Chişinău – repere istorice moderne

1989, august 31. Este adoptată Legea cu privire la oficializarea limbii române şi revenirea la alfabetul latin. În fiecare an, la această dată este marcată sărbătoarea naţională „Limba noastră cea română”.
1990, aprilie 27. Intră în funcţiune Legea cu privire la drapelul de stat – Tricolorul.
1990, iunie 23.  Este adoptată Declaraţia despre suveranitatea Republicii Moldova.
1991, august 27. Este adoptată Declaraţia despre independenţa Republicii Moldova. 27 August a devenit astfel Ziua Naţională a Republicii Moldova. 1992. Republica Moldova devine membru al OSCE (30 ianuarie) şi membru al ONU (2 martie).

1993-1998. Chişinăul găzduieşte ambasadele multor state, reprezentanţe ale instituţiilor şi organismelor internaţionale.

Grigore Vieru, poetul înfrăţirii

Festivalul Internaţional de Poezie Grigore Vieru reprezintă cea mai importantă manifestare culturală menită a apropia aspiraţiile spirituale ale Iaşului şi Chişinăului. După acordul de înfrăţire, Hramul celor două localităţi, sărbătorit în aceeaşi zi de 14 octombrie, acest festival constituie o trainică punte de legătură sufletească. Festivalul este organizat de către primăriile celor două oraşe, cu sprijinul mai multor organizaţii culturale de pe ambele maluri ale Prutului. “Grigore Vieru a avut înnăscut cultul prieteniei şi al iubirii de oameni. Astăzi însă trăim vremuri grele şi foarte mulţi nu-şi dau seama că e nevoie de multă solidaritate”, a declarat primarul Gheorghe Nichita la prima ediţie a festivalului. “În opera lui Grigore Vieru este şi adevărul, şi durerea noastră. Mai rar am avut parte de asemenea oameni, care să reunească în creaţia sa toate temele vieţii”, avea să menţioneze primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*