Muzeu municipal de 4 milioane euro, al 11-lea proiect cu finanţare europeană

Publicat de Curierul de Iasi la data de 21/02/2013

Încă un eveniment important pentru Iaşi. Gheorghe Nichita, primarul Iaşului, şi Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice au semnat, pe 15 februarie 2013, contractul de finanţare aferent proiectului ”Consolidare şi restaurare imobil în vederea înfiinţării Muzeului Municipal Iaşi”. Proiectul constă în consolidarea clădirii istorice situată pe strada Zmeu, nr. 3, restaurarea arhitecturală a acesteia, precum şi refuncţionalizarea spaţiului în vederea înfiinţării Muzeului Municipal Iaşi. Valoarea estimată a proiectului depăşeşte 4 milioane de euro, mare parte fonduri europene nerambursabile. Următorul pas va fi organizarea licitaţiei pentru stabilirea constructorului.

Refăcut din temelii

Proiectul este unul complex. În exterior, faţadele imobilului vor fi reabilitate până la nivelul restaurării elementelor decorative şi de detaliu, tâmplăria va fi refăcută complet, vor fi amenajate căi de acces pietonale şi carosabile, spaţii verzi, o terasă neacoperită, jardiniere, curte de serviciu. La interior, spaţiul va fi refuncţionalizat şi va cuprinde: spaţii de expunere, sală multimedia şi instalaţie audio pentru vizitatori, muzeu numismatică, spaţii de depozitare pentru exponate, birouri. ”Îl vedem ca pe un proiect util şi obligatoriu pentru Iaşul cultural. Astfel, atingem două obiective: în primul rând, realizăm un muzeu de care Iaşul are mare nevoie, apoi consolidăm un monument istoric important. La subsol, vom avea un muzeu de numismatică. La parter, cinci săli de expunere, trei holuri cu exponate şi un atelier, iar la etaj o sală multimedia ne va delecta privirile. De vizitat ne vor rămâne cele patru săli de expunere şi două holuri. Este al unsprezecelea proiect cu finanţare nerambursabilă pentru municipiu”, a declarat Gheorghe Nichita, şeful oraşului.

Gata în doi ani

■ 19,4 milioane de lei este valoare totală estimată a proiectului

Muzeul Municipal Iaşi îşi propune să prezinte istoria, tradiţiile şi cultura Iaşului. Astfel, oraşul îşi va reprimi nu numai o clădire de patrimoniu, ci şi una dintre instituţiile cele mai vechi ale municipiului. Perioada de implementare estimată a proiectului este de 24 de luni (februarie 2013 – februarie 2015), iar valoarea totală a acestuia este de aproximativ 4,5 milioane de euro, contribuţia municipalităţii fiind de peste 110.000 euro. În perioada următoare va fi stabilit constructorul, iar ulterior vor începe efectiv lucrările.

O clădire cu istorie

Ansamblul, denumit Casa Burchi, are o încărcătură istorică importantă, fiind legată de familia Burchi, care se mai numea şi Zmău. Acest Burchi (Zmău) a fost în serviciul vistiernicului Iordache Roset-Roznovanu şi a dobândit rangul de căminar în vremea domniei lui Scarlat Calimachi (1812-1819). Ilie Burchi a ajuns spătar în vremea lui Ioan Sandu Sturdza (1822-1828), postelnic în 1843 şi apoi vornic în 1848, în vremea lui Mihail Sturdza.

Clădirea a fost construită în anul 1800, pe vremea lui Grigore Ghica Vodă, şi a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului. Destinaţia construcţiei a fost de locuinţă, realizată în stil neoclasic. După al doilea război mondial, clădirea a fost transformată şi a găzduit diferite instituţii ale statului şi chiar unităţi de producţie. La sfârşitul secolului XIX, a fost proprietatea familiei Burchi. În 1920 a trecut în proprietatea Jandarmeriei, iar două decenii mai târziu, în clădire a funcţionat Institutul de Surdo-Muţi. După 1989, a fost dată spre închiriere.

……………………

Istoria muzeului Iaşilor

În 1920, profesorul Gheorghe Ghibănescu a propus constituirea unei societăţi istoric – arheologice cu scopul de preluare şi strângere a “materialului istoric cu privire la Iaşi”. Înfiinţarea unei biblioteci, a unui muzeu şi a unei publicaţii periodice consacrate Iaşilor a fost un alt obiectiv.

Prin decizia din 1 octombrie 1920 a lui Mihail I. Negruzii, preşedintele Comisiei interimare a Primăriei Iaşi, s-a format Societatea culturală “Muzeul oraşului Iaşi”. Instituţia de cultură a avut ca scop adunarea obiectelor vechi de artă sau cu însemnătate istorică-arheologică, veşminte, icoane, tablouri, monede, documente, inscripţiuni, cărţi (tipărite la Iaşi şi relative la acest oraş), hărţi care privesc Iaşii sau Moldova, publicarea unui buletin istorico-arheologic, trezirea în public a cultului trecutului, precum şi înfiinţarea unei şcoli de paleografie şi epigrafie.

Finanţat de Primărie

Din comitetul iniţial al societăţii culturale “Muzeul oraşului Iaşi” făceau parte Gh. Ghibănescu,  M. Costăchescu, A.D. Atanasiu, Sever Zotta, Th. Burada, Gh. Lascăr, Eugen Herovanu şi N.A. Bogdan.

Finanţarea Muzeului Municipal s-a făcut, în principal, din fondurile Primăriei Iaşilor, care a prevăzut un capitol de buget pentru această activitate. Fondurile disponibilizate de Primărie au fost folosite pentru chiria localului, pentru plata salariaţilor şi achiziţii, pentru tipărirea Buletinului “Ioan Neculce” şi plata colaboratorilor. Acestei sume i s-au adăugat încasările din vânzarea Buletinului şi banii obţinuţi prin donaţii (între 5.000 şi 10.000 lei anual).

Obiecte de patrimoniu

Al doilea război mondial a risipit avuţia adunată de Muzeul Municipal al Iaşilor. Depozitate în condiţii improprii, mutate dintr-un loc în altul, piesele s-au deteriorat, distrus sau pierdut. Sigur e că, după război, miile de documente strânse în fondurile muzeului au ajuns la Arhivele Statului.

Oarecum mai delicată e situaţia celorlalte fonduri ale muzeului, cuprinzând obiectele cu valoare istorică, a căror “circulaţie” nu poate fi probată cu acte (probabil pierdute), dar de a căror urmă se poate da prin cercetări amănunţite. De pildă, o parte din ele au format scheletul Muzeului de Istorie înfiinţat, după 1964, la Iaşi. Stampe ale Iaşilor vechi, costume şi arme, medalii şi monede, se află în inventarele actualului muzeu de la Palatul Culturii. Altele au ajuns la Muzeul Unirii. Iar o parte din piesele de mobilier (biroul lui Kogălniceanu, un scrin de epocă, un secretaire etc.) ar putea fi văzute la Gostatul din Bucium, la Inspectoratul Judeţean de Poliţie sau la Arhivele Statului.

……………

”Îl vedem ca pe un proiect util şi obligatoriu pentru Iaşul cultural. Astfel, atingem două obiective: în primul rând, realizăm un muzeu de care Iaşul are mare nevoie, apoi consolidăm un monument istoric important”, Gheorghe Nichita, primarul Iaşului

…………….

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*