Marian Olteanu: „Gramma e vinul conversației, al tinereții fizice și spirituale”

Publicat de Curierul de Iasi la data de 27/09/2018

Când ruginește frunza din vii, unii oamenii pășesc mai agale, se decuplează de la agitația verii și filozofează mai mult. Dar unde putem găsi mai multă filosofie decât într-o sticlă de vin ales? Așadar am purces spre confrații noștri care produc licoarea magică pe îndrăgitul meleag al Moldovei.

La o aruncătură de băț, în satul Vișan din comuna Bârnova, județul Iași, ne întâmpină cordial 60 de ha de vie îmbrățișate într-un buchet aromat cu numele de Gramma. 20 de hectare în proprietate și 40 de hectare arendate la diverși proprietari. Concepută după modelul podgoriilor de familie din regiunea Provence, povestea Gramma începe în 1992 când familia Olteanu a moștenit o suprafață de pământ în zona Iașilor și fu nevoită să lase Bucureștiul pentru Moldova. Până în anii 2005 au dat pământul în arendă și au comercializat strugurii, asta până când profesorul Valeriu V. Cotea i-a sfătuit să acceseze fonduri europene nerambursabile. Afacerea a fost pusă pe picioare cu fonduri SAPARD de 480.000 de euro și un împrumut de la bancă de 1.000.000 de euro.

Astfel au pornit la drum în 2007 cu 60 de hectare de viță de vie și  trei soiuri de struguri: Aligoté, Fetească Albă și Fetească Regală. Deci focul ardea în sobă, masa era pusă, vinurile de abia așteptau să alinte gâtlejurile nerăbdătoare ale mesenilor, dar le lipsea o poveste. Nefiind urmași din familii de boieri, nefiind lupte sângeroase acompaniate cadențat de cântece de vitejie, fondatorii au venit cu o idee genială: tot ce aveau palpabil la acea întrunire era o conversație aprinsă și plină de speranță. Așa a apărut Gramma (din greacă gramatică, literă, cuvânt), „vinul conversației”, al dialogului constructiv și al armoniei dintre oameni.

În anul 2010, Gramma a urcat pe scenă cu trei soiuri de vin alb care au impresionat de la primul sorb: Aligoté (sec), Fetească Regală (sec) și Fetească Alb (demidulce) într-o orchestră aromată de 100.000 de sticle.
De aici intrăm în legătură directă cu Marian, „juniorul” familiei Olteanu și directorul  Cramei Gramma. Prietenos ca un moldovean, abstract ca un muntean, ne primește amabil și franc în conversație precum un Aligoté de Gramma:

  • Marian, de ce ar alege cineva un vin de Gramma și nu alte branduri?

Gramma e atitudine. E vorba de personalitatea „fresh” a vinurilor, fie că sunt ele albe, rosé sau chiar roșii, e vorba de identitatea vizuală, de designul produsului, până la canalele pe care comunicăm și mai ales tonul „friendly” al conversației.

  • Ești un pasionat al vinurilor sau ai preluat această moștenire de familie pentru a-i asigura continuitatea?

La primele mele contacte cu crama, nu doar că nu eram pasionat, dar nu știam nimic despre vinuri. În foarte scurt timp însă, pe masură ce am început să învăț, nu m-am mai putut opri și fără să-mi dau seama a devenit un mod de viață.

O nouă eră a vinului în România

Cultul vinului e relativ fraged în țărișoara noastră. Așișderea și profitabilitatea acestui gen de afaceri. Deși trecuturile acestor meleaguri dovedesc contrariul: începând din mileniul II î.H. (epoca bronzului), cultura viței de vie și producerea vinurilor au devenit îndeletniciri de bază ale proto-dacilor, deci ale vechilor locuitori din actualul spațiu românesc. Savantul B.P. Harden afirma că pe acest teritoriu „cultura viței e fără asemănare, mai veche decât plugăria”. R. Billiard, referindu-se la vechimea culturii viței de vie în Tracia susține că „ dintre toate părțile Europei, Tracia a fost cea mai veche și cea mai respectată pentru vinurile sale și aceea care și-a păstrat cel mai mult prestigiul”. Istoricul A.D. Xenopol întărește aceasta părere, scriind: „Patria cea mai veche a Geto-Dacilor, Tracia, era o regiune viticolă, cauza pentru care era considerată ca locul de naștere a zeului vinului, Dionysos.”

Cu o sete nestăvilită de informație, l-am întrebat pe Marian Olteanu, managerul Cramei Gramma, despre curajul pe care trebuie să-l ai intrând într-un domeniu de business proaspăt resuscitat.

  • Consumul de vinuri alese în România nu a fost o afacere profitabilă până acum. Ca director general și om de afaceri, cum te poti integra și cum poți contribui la dezvoltarea acestui tip de business?

Cel mai probabil prin puterea exemplului, în sensul de a inspira curaj celor care acum abordează domeniul într-un stil poate prea tradiționalist, care comunică puțin sau deloc și mai ales celor care se gândesc să înceapă o astfel de afacere pe o suprafață mică. Noi nu am avut afaceri care să o susțină pe asta, un fond de investiții străin, ci doar răbdare și perseverență în viziune.

Capra vecinului să …trăiască!

De secole, un dicton pagubnic ne bântuie neamul românesc îndemnând la nenorocirea caprei vecinului. L-am întrebat pe Marian dacă lumea s-a mai schimbat, dacă veteranii din domeniul viticol s-au rugat întru oțetirea noilor veniți în branșă.

  • Spune-ne de întâlnirile tale inițiale cu ceilalți producători de vinuri și ce reacție au avut vizavi de Gramma Wines?

Încă de la primele întâlniri cu ceilalți producători am simțit deschidere, am primit sfaturi și susținere. Am înțeles repede că imaginea României crește direct proporțional cu numărul producătorilor de vin de calitate ce apar în fiecare an.

  • Cine e vedeta plină de strălucire de la Gramma și de ce?

Toată lumea ne cunoaște pentru Aligoté. E soiul pe care am pariat încă de la prima producție aplicându-i o tehnologie de care nu a mai avut parte în zona noastră: culesul în lădițe, desciorchinarea și fermentația controlată. E un vin special prin personalitatea lui „fresh” și prin faptul că aromele lui sunt subtile, lucru ce îl face foarte ușor de asociat cu preparate culinare populare în rândul consumatorilor noștri.

  • Ne poți da o definiție a vinului Gramma?

E vinul conversației, vinul tinereții fizice și spirituale, vinul prin care, cu siguranță vei îți vei face prieteni noi, vei aborda subiecte de conversație noi sau aceleași, dar într-o altă manieră.

Etichetele Gramma, create de Horațiu Mălăele

Bântuind neobosiți printre cele 70 de cisterne de inox burdușite cu vin ales, ne-a atras atenția grafica minimalistă și extrem de grăitoare a etichetelor ce îmbrățișează duios sticlele de vin de Gramma. Am aflat că însuși actorul și caricaturistul Horațiu Mălăele le-a călcat pragul și s-a oferit să-și pună condeiul personal pe vinurile moldave.

  • Povestește-ne de prietenia cu Horațiu Mălăele și părerea lui despre soiurile Gramma.

Este o adevărată onoare. Maestrul Horațiu este un om cu adevărat special. Te inspiră. Vinul lui preferat de la Gramma e tot Aligoté.

Secrete din bucătăria proprie

Un reporter adevărat nu se lasă îmbătat nici cu apă rece, nici cu vin de soi. Așa că am trecut de cortina de inox unde sălășluiește neclintit vinul de Gramma și l-am asaltat pe Marian Olteanu, directorul cramei, cu două-trei întrebări ca de la om la om.

  • Mă obsedează un gând din tinerețe și caut un răspuns din partea unui connoisseur. Există vin din pastile?

În calitate de producător de calitate, cred cu tărie că cel puțin pe segmentul nostru nu există așa ceva. Mai mult, chiar pe total industrie, orice practici neortodoxe ar fi existat înainte de 1990, pe ce înseamnă vin fiscalizat, nu cred că mai există.

  • Personal, ce tip de vin preferi și de ce?

O să merg mereu pe un alb sec cu aciditate puțin mai ridicată și un nivel de alcool mediu, nu foarte aromat. E revigorant. Poate un Aligoté sau o Fetească dacă vorbim de cele de la Gramma.

  • Care este cea mai mare nebunie pe care ai făcut-o după ce ai consumat vin de la Gramma?

Nu pot să-ți spun.

  • Pe final, stai față în față cu cea mai frumoasă domnișoară din lume la o cină romantică. Ea e neprihănită în ale vinului Gramma. Ce vin îi recomanzi, cum argumentezi și ce așteptări ai?

Nu cred că a mai rămas vreo frumusețe neprihănită în ale vinurilor Gramma, dar dacă ar fi așa, cred că i-aș recomanda o Fetească Regală Gramma, alegere argumentată de aromele cel puțin interesante și surprinzătoare ale soiului. Apoi mă aștept la o conversație cel puțin interesantă.

Un reportaj de Ciprian Moraru (Don Machiavelli)

 

 

Comments

comments

Categoria: interviu





Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*