Lăcrămioara Stratulat: “Palatul Culturii ar putea funcţiona sub înaltul patronaj al Casei Regale”

Publicat de Curierul de Iasi la data de 28/06/2018

Lăcrămioara Stratulat conduce de unsprezece ani Complexul Muzeal Naţional Moldova, una dintre cele mai importante instituţii muzeale din România. Palatul Culturii, emblema Iaşului, dar şi Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, Muzeele Memoriale Mihail Kogălniceanu şi Poni – Cernătescu, precum şi Muzeul Unirii, atrag numeroşi vizitatori în fiecare an. Ca noutate în exclusivitate, Palatul Culturii va primi în viitorul apropiat înaltul patronaj al Casei Regale a României.

 

– Dialogul nostru are loc la mijloc de An Centenar, o perioadă în care sunt întreprinse numeroase acţiuni culturale menite a celebra veacul trecut de la Marea Unire. Care ar fi evenimentele organizate de Complexul Muzeal Moldova pentru a marca această sărbătoare a tuturor românilor?

– Avem numeroase evenimente dedicate Centenarului. Dintre ele, se remarcă expoziţiile “Iaşi – 1918. Primii paşi spre Marea Unire”, “Regina Soldat”, “Bulevardul Carol din Iaşi. Memoria monumentelor” din cadrul Simpozionului Internaţional “Monumentul – Tradiţie şi Viitor”. De asemenea, la Muzeul Etnografic al Moldovei am organizat Simpozionul Internaţional “Valori Europene în patrimoniul naţional”, iar în noiembrie vom organiza expoziţia “Crâmpeie într-un veac”. La Muzeul de Artă, am organizat în primăvară expoziţia de pictură “Iaşi – Amfiteatrul Unirii”. O expoziţie interesantă va fi şi “Aviaţia militară din Iaşi, în perioada primului Război Mondial şi Flotila I Aviaţie”, precum şi expoziţia interactivă “Expansiunea unui domeniu: telecomunicaţiile în timp de război”.

 

– Să presupunem că vă aflaţi în faţa Palatului şi un grup de tineri trece   prin dreptul dumneavoastră, privind spre clădire, dar nefiind hotărâţi să intre. Ce le-aţi spune pentru a-i determina să facă un tur al Palatului?

– Le-aş spune că se află la kilometrul zero al Iaşului, că oraşul Iaşi este unul dintre cele mai frumoase oraşe din România, care merită alocate mai multe zile pentru vizitare. Desigur, le-aş spune că primul obiectiv turistic ce trebuie vizitat este Palatul Culturii, din mai multe motive. În primul rând, pentru că avem de-a face cu o clădire excepţională din punct de vedere arhitectural şi cu o istorie aparte. O istorie care s-a scris timp de cinci sute de ani exact pe acelaşi loc, pentru că sub Palatul Culturii sunt fostele Curţi Domneşti. Este o clădire de 36.000 de metri pătraţi, avându-l ca arhitect pe I.D. Berindei, un arhitect genial, zicem noi, care a creat o structură uşoară, aşezată exact pe aceste ruine. O parte dintre aceste ruine urcă până la etajul unu, el practic folosind ce era mai solid din acestea pentru a fi fundaţia Palatului. Această clădire a avut ca primă funcţiune cea de Palat Administrativ – Palat al Justiţiei, funcţiune păstrată de la deschiderea cu mare pompă făcută în 1925 de către Regele Ferdinand şi Regina Maria până în 1955, când devine Palat al Culturii. Le-aş mai spune vizitatorilor că este emoţionant să calce pe urmele Regelui Carol I, pentru că a fost dorinţa lui să se construiască aici un Palat de Justiţie, dar şi pe urmele Regelui Ferdinand şi, mai ales, ale Reginei Maria, pe care o îndrăgim în mod deosebit. Cu alte cuvinte, aici este un Palat Regal, construit în timpul celor doi Regi. Acest lucru se vede şi în arhitectura Palatului, pentru că stilul mai sobru al lui Carol I este văzut în acest neogotic floambaiant, dar stilul Reginei Maria, pentru că ea s-a implicat mai mult, impunând în proiect accentele de art nouveau la uşile de la intrare şi la Sala Voievozilor. Accentele de romantism de pe arhitectura clădirii sunt puse tot de ea, bineînţeles, în concordanţă cu Regele Ferdinand. Le-aş mai spune oaspeţilor noştri că pot vedea obiecte de o excepţională valoare, existene în expoziţiile temporare deschise în toate cele patru muzee: Muzeul de Istorie, care are şi o zonă “in situ” păstrată, astfel încât vizitatorul să poată vedea situl arheologic de dedesubtul Palatului, şi bineînţeles, o splendidă expoziţie Cucuteni. De asemenea, pot vedea expoziţiile de la Muzeul de Ştiinţă şi Tehnică Ştefan Procopiu, o expoziţie de instrumente muzicale mecanice, unică în România. De asemenea, la Muzeul de Artă avem o expoziţie cu pictorii interbelici, mai multe expoziţii de artă contemporană, dar şi o expoziţie-pilot, care tratează pe un eşantion de 30 de lucrări posibilitatea publicului de a interfera cu operele expuse. Practic, cu ajutorul unei aplicaţii, vizitatorul poate afla toate informaţiile despre fiecare tablou şi autor al acestuia. Aplicaţia este gândită pe nivele de informaţii, în aşa fel încât să fie accesibile fiecărui nivel de vârstă al privitorului.

– Sub Palatul Culturii se află un adevărat labirint de pivniţe, hrube, tuneluri. Ce planuri aveţi pentru punerea în valoare a acestora?

– Noi am avut posibilitatea să scănam într-o anumită zonă şi am observat că situl arheologic se duce la o adâncime de 18 metri. Sigur, pe toată întinderea de sub palatul nostru sunt hrube, pivniţe şi vechile Curţi Domneşti. Asemenea pivniţe se regăsesc pe o zonă mult mai întinsă în jurul Palatului. Sub Palat se găsesc exact Curţile Domneşti. În jurul acestuia avem aşezarea civilă, practic casele locuitorilor obişnuiţi din Iaşi. Astfel de hrube şi pivniţe se află peste tot, sub pietonalul Ştefan cel Mare, de pildă. Există o legendă urbană care spune că asemenea pivniţe duc până departe, la Cetăţuia, prin care vechii domnitori încercau să-şi creeze culoare de scăpare. De altfel, nu întâmplător aceste mănăstiri au fost construite în zone strategice, pe culmea dealului, pentru a vedea cât mai departe.

– Împliniţi, iată, unsprezeci ani de când conduceţi Complexul Muzeal Naţional Moldova, cea mai importantă instituţie de profil din Moldova. Dacă ar fi să faceţi un scurt bilanţ al acestei perioade, care credeţi că ar fi cele mai importante împliniri ale dumneavoastră, ca manager?

– Nu sunt omul care să mă laud. Tot ceea ce am făcut, am făcut într-o echipă pe care mi-am construit-o în timp. Cu această echipă am reuşit să realizăm într-un timp record câteva expoziţii de bază. În primul rând, sunt extreme de mulţumită că am reuşit să refacem clădirea Palatului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, unde se află o expoziţie de bază care reproduce fidel o listă de inventar întocmită de Elena Cuza. Efortul a fost enorm, pe acolo trecând linia frontului, clădirea fiind distrusă în mare parte. O altă împlinire ar fi refacerea clădirilor Muzeelor Kogălniceanu şi Poni – Cernătescu, unde sunt expoziţii de bază puse în valoare cu tehnici moderne. De altfel, Muzeul Mihail Kogălniceanu a fost primul din România care a avut o imagine holografică, un element care atrage vizitatorii. Dincolo, la Poni – Cernătescu, am alocat o cameră pentru realizarea unui laborator interactiv unde se ţin lecţii de chimie cu public de vârste diferite. Refacerea expoziţiei de acolo a primit cel mai mare premiu din breasla noastră, premiul ICOM România. Evident, nu putem trece cu vederea marea construcţie de la Palatul Culturii, care a însemnat un efort fantastic pentru noi toţi. Lucrarea de reabilitare a Palatului a avut un grad de dificultate foarte mare, mai ales la partea de consolidare, pe situl arheologic, şi refacere a arhitecturii artistice, unde totul s-a realizat manual. Din păcate, o întrerupere a finanţării a făcut foarte rău acestui proces de reabilitare: acoperişul nu era terminat, ploua la ultimul nivel. A fost foarte greu. Însă acum, ne bucurăm că avem public într-un număr important. Mai mult, am şi o veste extraordinară : în curând, Palatul Culturii ar putea funcţiona sub înaltul patronaj al Casei Regale.

 

Un interviu de Gabriel Andronache

 

Comments

comments

Categoria: interviu

Cuvinte cheie: ,



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*