Inovaţia în întreprinderile mici şi mijlocii – o analiză regională

Publicat de Curierul de Iasi la data de 25/02/2011

Echipa de specialişti ieşeni din cadrul Proiectului ERMIS, finanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului INTERREG IVC, a întocmit o primă analiză despre modul în care este percepută inovaţia în întreprinderile mici şi mijlocii din regiunea de Nord-Est. Datele au fost transmise către partenerul principal – Camera de Comerţ şi Industrie din Nisa (Franţa) – care urmează să le coroboreze cu rezultatele analizelor efectuate de ceilalţi 13 parteneri ai proiectului ERMIS.

Printre avantajele constatate de speciliştii din Iaşi, se regăsesc următoarele concluzii :

  • rată de 19,7% din întreprinderile româneşti au fost inovatoare din punct de vedere tehnologic (prin introducerea de noi produse şi servicii sau semmnificativ îmbunătăţite); 13,6% şi-au dovedit spiritul inovator prin implementarea unor noi metode în practica afacerilor, noi tipuri de organizare a locurilor de muncă şi prin metode noi de marketing.
  • Una din opt companii a creat un produs nou, una din trei companii a creat un proces nou şi aproape o companie din două a dezvoltat atât produse, cât şi procese noi. În secţiunea non-tehnologică, inovaţiile s-au manifestat în zona marketingului organizaţional.
  • Procentul din cifra de afaceri obţinut prin vânzarea de produse inovatoare este la acelaşi nivel cu cel înregistrat de întreprinderile mici şi mijlocii din Uniunea Europeană.
  • La nivel regional, ponderea cea mai mare (45,9%) de întreprinderi inovatoare este deţinută de macro-regiunea 2 (incluzând regiunile Nord-Est şi Sud-Est), urmată de macro-regiunea 3 (regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia) cu 34,2%, macro-regiunea 1 (regiunile Centrală şi Nord-Vest) cu 29% şi macro-regiunea 4 (regiunile Sud-Vest şi Vest-Oltenia) cu 22,6%.
  • Se manifestă tendinţa în majoritatea companiilor de a investi în maşini, echipamente şi sofware. În regiunea de Nord-Est, 82,02% din total costuri sunt alocaţi pentru această activitate, cu mult peste media naţională – 62,18%

La capitolul dezavantaje, specialiştii au tras următoarele concluzii:

  • Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare sunt foarte mici.
  • România nu performează în creaţie şi în proprietate intelectuală.
  • Noile tehnologii vin mai degrabă din importuri sau din investitii străine directe şi mai puţin din efortul local.
  • România înregistrează un nivel scăzut de utilizarea a resurselor de informaţii pentru produse inovatoare, furnizate de universităţi şi de alte instituţii de învăţământ superior, precum şi de structurile de cercetare.
  • Companiile românesti nu cooperează suficient. Doar 2,7% dintre întreprinderi au cooperat pentru a realiza activităţile inovatoare, partenerii fiind în majoritate covârşitoare furnizori  de echipamente, materiale, componente şi software.

Dintre oportunităţile constatate de specialişti, amintim pe cea care se referă la regiunea de Nord-Est, cea mai mare dintre toate cele 8 regiuni ale României, având un potenţial imens de dezvoltare a infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului şi a resurselor umane, prin accesul asigurat de trei aeroporturi internaţionale (Iaşi, Bacău şi Suceava). Totodată, în regiunea de Nord-Est, funcţionează 3 incubatoare de afaceri şi 33 de centre de consiliere. Sunt organizate saloane şi târguri de invenţii care sprijină şi motivează activităţile de inovare.

La capitolul riscuri, specialiştii au constatat:

  • Funcţionare ineficientă a parcurilor industriale, deficienţele manifestându-se mai ales la nivel structural.
  • Criza economică a dus la o scădere a cheltuielilor pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi la ieşirea din sistem a mai multor firme mici şi mijlocii.
  • Lipseşte cultura antreprenorială.
  • Regiunea de Nord-Est are cel mai mic PIB din România şi din Uniunea Europeană.
  • Caracterul preponderent rural al regiunii, calitate redusă a infrastructurii de transport şi un mediu de afaceri dificil.
  • Numărul angajaţilor în cercetare a scăzut.

Rezultatele obţinute de specialiştii din Franţa, după coroborarea datelor de la toţi cei 15 parteneri, vor sta la baza realizării programului de vizite de studiu între parteneri, în următoarea perioadă de activtiăţi din cadrul proiectului ERMIS.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*