Iaşul, oraş iniţiator al Revoluţiei române

Publicat de Curierul de Iasi la data de 15/12/2011

“Asociaţia de revoluţionari 14 decembrie 1989” a aniversat miercuri, în Sala de Consiliu a Primăriei, 22 de ani de la iniţierea la Iaşi a primelor proteste împotriva regimului ceauşist.

Dovezi ale revoltei de la Iaşi

Participanţii la reuniune au subliniat din nou rolul Iaşului de oraş iniţiator al Revoluţiei române. „Nu vrem să împietăm cu nimic importanţa contribuţiei aduse de către Timişoara şi Bucureşti la împlinirea revoluţiei. Însă noi, la Iaşi, am fost cei care, în 14 decembrie 1989 am vrut să înlăturăm regimul dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu. Acţiunile noastre au speriat forţele de opresiune. Important este că pe 22 decembrie revoluţia a izbândit.”, a declarat Cassian Maria Spiridon, unul dintre conducătorii Frontului Popular Român, mişcarea subversivă care plănuia manifestări de amploare la Iaşi pe 14 decembrie 1989. Invitat al revoluţionarilor ieşeni a fost domnul Ilie Drăgulin, director executiv în cadrul Secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor. Într-adevăr, la Iaşi s-a petrecut începutul Revoluţiei. Aici a existat o grupare, Frontul Popular Român, al cărui program avea ca finalitate răsturnarea regimului comunist. De asemenea, au existat consecinţe, respectiv anchete şi arestări.”, a subliniat Drăgulin.

Intruziuni politice

În cuvântul său, primarul Gheorghe Nichita a reamintit demersul întreprins în urmă cu doi ani cu privire la declararea Iaşului drept oraş iniţiator al Revoluţiei române. „Nu este vorba de a confisca rolul decisiv pe care Timişoara l-a avut în victoria Revoluţiei române. Sunt sigur că şi la Iaşi ar fi curs sânge, dacă liderii acestei revolte nu ar fi fost reţinuţi şi anchetaţi. Văd că demersul revoluţionarilor ieşeni şi al meu a fost îmbrăţişat şi de o parte din parlamentari. Dar nu ştiu de ce o idee bună a fost pusă în practică prost. Nu ştiu câţi parlamentarii care au semnat această iniţiativă legislativă cunosc cu adevărat evenimentele din 14 decembrie de la Iaşi. Acest demers trebuia să fie unul ştiinţific, şi nu politic.”, a menţionat Gheorghe Nichita.

Primăvara cade joi

Pe 14 decembrie 1989, ieşenii se pregăteau să dea semnalul descătuşării. Manifeste au fost împrăştiate în oraş, chemând românii la miting în Piaţa Unirii. Securitatea, însă, era şi ea pregătită. În acele zile, Iaşul a fost asaltat de miliţie, securişti şi forţe speciale, ascunse sub emblema Dinamoviadei. Maşini de pompieri cu tunuri de apă şi chiar cuiburi de mitralieră erau pregătite să înăbuşe orice încercare de formare a unui grup revoluţionar. A fost interzisă staţionarea trecătorilor în Piaţa Unirii şi chiar staţia de tramvai a fost mutată pentru a descuraja adunarea oamenilor. Planul securităţii a funcţionat. Mitingul planificat nu a mai avut loc, organizatorii au fost arestaţi şi băgaţi în beciurile securităţii. Cu toate acestea zeci de ieşeni au trecut prin Piaţa Unirii în speranţa că nu e totul pierdut.

Pe 14 decembrie 1989, la ora 16.00, în Piaţa Unirii ar fi trebuit să se declanşeze o amplă mişcare de protest împotriva regimului comunist. Semnalul începerii revoltei era “Primăvara cade joi”. Acţiunile de protest iniţiate de Frontul Popular Roman au fost anihilate, capii revoltei fiind ulterior anchetaţi de Securitate. Din grup făceau parte profesorul Ştefan Prutianu, Cassian Maria Spiridon, Vasile Vicol, Valentin Odobescu, Ionel Săcăleanu, Aurel Ştefanache şi fraţii Stoica. Deşi revolta de la Iaşi a fost înăbuşită, flacăra Revoluţiei s-a aprins două zile mai târziu, pe 16 decembrie în Timişoara şi după câteva zile de foc regimul comunist se prăbuşea şi în România.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*