Iaşul a comemorat victimele Pogromului din 1941

Publicat de Curierul de Iasi la data de 19/06/2018

Comunitatea Evreilor din Iaşi, Primăria Municipiului Iași şi rabinul Josef Wasserman, preşedintele Fundaţiei pentru Promovarea Iudaismului Român, au organizat duminică a treia ediție a „Marşului Vieţii”. Proiectul este menit să comemoreze victimele Pogromului de la Iaşi, de la care anul acesta se împlinesc 77 de ani.

Aproximativ 100 de persoane din România și Israel s-au reunit la Cimitirul Evreiesc pentru a aduce un omagiu victimelor masacrului din 28 – 30 iunie 1941. „Iașul a fost primul oraș care, prin mine, și-a cerut iertare față de supraviețuitorii Pogromului, față de familiile acestora și, în special, față de cei care nu mai sunt. Acesta a fost un moment de reconciliere care trebuia să aibă loc, pentru că avem datoria față de generația actuală și față de cele viitoare să amintim acele momente din istorie care nu trebuie să se mai repete. Memoria trebuie să dăinuie și să povățuiască. Iașul rămâne un pământ al recunoștinței, un teritoriu al memoriei, rămâne casă și pentru cei care nu mai sunt, dar și pentru cei care vor să vină aici. Este nevoie să deschidem ușile, să arătăm lumii întregi că putem conviețui împreună. Trebuie să fim un exemplu pentru cei care trăiesc astăzi, dar mai ales pentru cei care vor veni după noi. Pentru întreaga Europă, Iașul trebuie să fie un exemplu de toleranță, de pace și înțelegere între toate popoarele și de luptă împotriva antisemitismului”, a declarat primarul Mihai Chirica.

La eveniment au participat supraviețuitori, copii și nepoți ai acestora, rabini, dar și oficialități din Israel și din România, printre care și Tania Berg Rafaeli, adjunctul misiunii Ambasadei Israelului în România. „Mulți din cei prezenți fac parte din a doua și a treia generație de supraviețuitori. Noi trebuie să avem grijă să facem martori noi, martori care peste 77 de ani să poată să povestească despre aceste zile negre din istoria poporului român. Dacă nu vom avea grijă să pregătim martori noi peste un deceniu nu o să se mai țină minte despre acest pogrom. Programul pe care l-am pregătit împreună cu primarul este de a construi un viitor mai bun, un pod de prietenie, de dragoste reciprocă. Facem asta prin cunoașterea reciprocă a folclorului român, respectiv a folclorului israelian. Cred că prin bucurie și cântat, două lucruri foarte importante, sufletele ambelor popoare se pot aduna”, a spus rabinul Josef Wasserman.

Comments

comments

Categoria: eveniment





Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*