Iaşul are un nou frate de suflet, Cernăuţi

Publicat de Curierul de Iasi la data de 05/10/2012

Consiliul Local a aprobat în şedinţa de vineri, 28 septembrie, proiectul de hotărâre privind înfrăţirea Municipiului Iaşi cu oraşul Cernăuţi. Primele demersuri pentru înfrăţirea dintre Iaşi şi Cernăuţi au fost începute în 2010, la iniţiativa Asociaţiei de Prietenie Româno – Ucrainiană.

Primaria din Cernauti

Iaşi – Chişinău – Cernăuţi

Iaşul are o relaţie specială cu Cernăuţiul, ambele oraşe fiind atestate documentar în acelaşi act, şi anume în Privilegiul din 1408 acordat negustorilor din Lemberg (azi Lvov) de Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400 – 1432). Iaşul este înfrăţit deja cu Chişinăul, cele două oraşe având acelaşi hram al Sfintei Cuvioase Parascheva, sărbătorit pe 14 octombrie. Aşadar, dimensiunile istorice şi spirituale leagă Iaşul, Chişinăul şi Cernăuţiul într-un triunghi al trăirii comune româneşti. În ultimii ani, personalităţi ale culturii, atât din Chişinău, cât şi din Cernăuţi, au vizitat Iaşul, construind punţi de comunicare pe tărâmul literar. Festivalul Internaţional de Poezie Grigore Vieru organizat de Primăria ieşeană a reprezentat o bună oportunitate pentru poeţi precum Vasile Tărâţeanu să aducă mai aproape de noi spiritul românilor din Cernăuţi.

Rădăcini istorice

Legăturile de suflet dintre Iaşi şi Cernăuţi sunt vechi şi formează o istorie comună, bogată în amintiri şi personalităţi care au trăit, de-a lungul timpului, în ambele oraşe. Astfel, între 1858 şi 1866, Mihai Eminescu a urmat cu intermitenţe şcoala primară National Hauptschule (Şcoala primară ortodoxă orientală) la Cernăuţi. De asemenea, dramaturgul Avram Goldfaden, cel care a înfiinţat la Iaşi primul teatru în limba idiş din lume, şi-a desfăşurat o bună parte din activitatea artistică şi la Cernăuţi.

Cernăuţi, scurtă istorie

Cernăuţi este situat în Ucraina, pe râul Prut, în zona premontană a Carpaţilor, fiind reşedinţă a regiunii cu acelaşi nume. Populaţia oraşului, cifrată la aproximativ 263.000 locuitori, cuprinde în structura sa ucrainieni, ruşi, români (aproximativ 10.500), dar şi 3.289 de români care au optat pentru categoria de moldoveni.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*