Ghidul pelerinului – monumente istorice si religioase ale Iasului

Publicat de Curierul de Iasi la data de 13/10/2010

In Iasi, pasii pelerinului trebuie musai sa ajunga in locurile sfinte care confera greutate traditiei spirituale a orasului si a tarii. Bisericile si manastirile Iasului sunt oaze de regasire ale credintei in Dumnezeu, prilej de reculegere si speranta catre viitor. Va prezentam doar cateva dintre aceste locuri binecuvantate, pe care se cladesc bucuria si increderea intr-un viitor luminos.

Manastirea Golia – Strada Cuza Voda nr. 51

Veche ctitorie a marelui logofat Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica “Inaltarea Domnului” a fost refacuta la alte dimensiuni de voievodul Vasile Lupu intre anii 1650-1653 si terminata de fiul sau, Stefanita Voda, abia in 1660.
“Stralucita si bogat inzestrata” biserica apare ca o constructie monumentala care imbina reusit caracterele arhitecturale moldovenesti si rusesti, cu inspiratii din Renasterea italiana.

Complexul monahal este inconjurat de un zid inalt, avand inaltimea cuprinsa intre 5,5-7 m, prevazut la colturi cu turle ridicate in 1668 si un turn-clopotnita refacut la 1900.

Turnul Goliei, cea mai veche constructie arhtecturala din Iasii secolului al XVI-lea, are o inaltime de 30 metri. Vizitatorul care doreste sa aiba o panorama a orasului trebuie sa urce cele 120 de trepte. Cu baza patrata de 5 metri pe laturi, un parter, doua caturi boltite, o incapere a clopotelor, o galerie superioara si terase, turnul este unul dintre simbolurile Iasilor. In prezent, turnul Goliei ramane unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul poate contempla “orasul celor sapte coline”.

Intre 1943 – 1947 la Golia, au avut loc lucrari de restaurare, biserica manastirii fiind redeschisa dupa aceasta data. In 1955, in doua incaperi de pe latura de est a incintei, a fost inaugurat Muzeul “Creanga”, cu materiale documentare privind marele scriitor care a fost diacon al bisericii manastirii

Mitropolia Moldovei si Bucovinei – Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant nr. 16

Mitropolitul Veniamin Costache este cel care vine cu ideea inaltarii unei biserici monumentale la Iasi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826 privind lucrarile de proiectare si construire a acestei noi biserici, este actul de nastere al Catedralei mitropolitane. Planul bisericii a fost realizat de arhitectii Johann Freywald si Bucher. S-a lucrat sustinut, mai intai intre anii 1833 si 1839, insa, datorita caderii boltii centrale, biserica ramane in ruina pana in anul 1880. Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatra de temelie si, cu sprijinul autoritatilor statului, lucrarile se vor incheia in anul 1887. Arhitectul Alexandru Orascu, va reface proiectul maretei biserici, renuntand la imensa cupola centrala, iar pictura va fi realizata de maestrul Gheorghe Tatarascu. Sfintirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment national, la ceremonie luand parte si regele Carol I.

Catedrala ieseana este o cladire monumentala, de plan dreptunghiular, marcat la colturi de patru turle masive. Luand in considerare marimea catedralei, arhitectul Freywald s-a abatut de la planul clasic moldovenesc si s-a inspirat dupa planurile unor catedrale ale renasterii italiene, adaptandu-le pentru catedrala ieseana. Elementele decorative, atat in interior, cat si in exterior, sunt dominate de baroc.

Din anul 1889 a fost adusa, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moastele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.

Biserica Sfantul Nicolae Domnesc – Strada Anastasie Panu nr. 28

Biserica “Sfantul Nicolae Domnesc” este situata in zona administrativa a orasului, in partea de nord-est a vechii incinte a Curtii Domnesti.

A fost construita la porunca domnitorului Stefan cel Mare, zidirea incepand, asa cum reiese din pisanie, la 1 iunie 1491 si sfarsindu-se la 10 august 1492. Prima biserica mentionata documentar, este considerata ca fiind “cel mai vechi edificiu religios din Iasi ce s-a pastrat pana astazi”.

Biserica actuala este cea din 1904, ale carei lucrari de refacere au fost conduse de arhitectul Lecomte du Nouy. Acesta a cautat sa respecte atat stilul, cat si caracteristicile bisericii zidite de voievodul Stefan cel Mare. Arhitectural este in plan triconc, cu altarul si absidele naosului semicirculare in exterior si interior. In interior edificiul este impartit in pronaos, naos si altar. In pronaos, in partea stanga este pictata familia regala: Carol I, Regina Elizaveta, Principele mostenitor Ferdinand, Principesa Maria, (in randul de sus) si Principesa Maria, Principesa Elizaveta, Principele Carol (in randul de jos). Carol I a contribuit la reconstructia bisericii cu bani, obiecte de cult, catapeteasma, stranele si alte odoare.

Peretii si boltile bisericii sunt zugravite mural, in tehnica fresca, pe fond albastru, lucrarea fiind realizata de pictorii francezi Boris Bernard, Emilie Mempiot si P. Mauretal , angajati de arhitectul Lecomte du Nouy.
Biserica “Sfantul Nicolae Domnesc”, lacas de rugaciune si Catedrala Mitropolitana unde se ungeau cu Sfantul mir domnitorii Moldovei, a avut un rol esential in pastrarea si propasirea limbii si culturii nationale. Mitropolitul Dosoftei a infiintat aici o tipografie unde, in 1679, a fost tiparit “Liturghierul”, iar intre 1681-1686, cea mai importanta opera a sa, “Vietile Sfintilor”, traduse din limbile greaca si slava.

Manastirea Sfintii Trei Ierarhi – Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant

Manastirea “Sf. Trei Ierarhi”, cea mai frumoasa ctitorie a domnului Tarii Moldovei, Vasile Lupu, a fost construita intre anii 1637-1639. Actuala infatisare a manastirii este rezultatul lucrarilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfasurate in perioada 1882 -1904. S-a pastrat structura exterioara datorita careia manastirea este unica in cadrul arhitecturii ecleziastice romanesti. Ornamentele exterioare, care acopera edificiul in intregime si care au fost initial aurite, combina elemente turcesti, arabe, georgiene, armene si persiene cu motive arhitecturale romanesti intr-o superba dantelarie in piatra. Pot fi numarate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta.

In interiorul manastirii sunt inhumate mai multe personalitati de rang domnesc: Tudosca, prima sotie a lui Vasile Lupu si Stefan-Voda, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele carturar (1710-1711), precum si Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1866).

Din pictura initiala, eleganta, intr-o gama de culori variata, de o caliate artistica deosebita, nu s-au mai pastrat decat mici fragmente. O valoare mare o reprezinta portretele ctitorilor: Vasile Lupu si Doamna Tudosca, Ioan si Ruxandra, copiii lor.

In jurul bisericii – unde inca din iulie 1641, fusesera plasate moastele Sfintei Paraschiva, trimise de patriarhia si sinodul de la Constantinopol in semn de recunostinta pentru actiunile si donatiile generoase ale domnitorului Vasile Lupu – a aparut o manastire din care azi se mai poate vedea cladirea cu sala gotica, vechea „Schola Basiliana”, marturie a bogatiei vietii culturale din acea epoca. Tipografia ce a fost instalata aici, a carei presa tipografica era adusa de la Kiev datorita ajutorului mitropolitului Petre Movila, a fost condusa de staretul manastirii si director al scolii nou deschise, calugarul Sofronie. Aici a aparut prima lucrare tiparita (in greaca) din Moldova si, anul urmator, celebra Cazanie a mitropolitului Varlaam.

Fara a putea fi totusi egalata, principala ctitorie a lui Vasile Lupu a fost folosita ca sursa de inspiratie pentru constructia si decorarea bisericii din marele ansamblu arhitectural al manastirii de la Cetatuia (1669-1672) in imediata apropiere a Iasului precum si a bisericii manastiresti de la Putna.

Manastirea Cetatuia – Strada Cetatuia nr. 1

Manastirea Cetatuia a fost ctitorita de domnul Gheorghe Duca, pe una din mosiile sale, care ocupa o suprafata de circa 45 ha teren cu vii, livezi si prisaci, pe dealul si valea Cetatuia. Zidirea s-a inceput in anul 1669 si s-a finalizat in 1672.

Biserica a fost inconjurata de la inceput de ziduri inalte de piatra, cu metereze si drum de straja, turn de intrare si turnuri de colt, reprezantand la acea vreme, si un punct fortificat de aparare impotriva navalitorilor de tot felul, unde, in caz de restriste, domnitorul se putea retrage. In incinta manastirii, in afara de biserica si palatul domnesc, s-au mai construit chilii, baie, bucatarie, pivnite si staretie cu trapeza.

Pe latura sudica a incintei se afla cladirea cu sala gotica “Anastasia Doamna”. De o frumusete desavarsita, sala spatioasa este bine luminata de cele 11 ferestre, iar ornamentatia este reprezentata de rozete si diverse forme geometrice si vegetale. Interiorul a fost pictat in fresca, reprezentand personaje si scene biblice.

Un loc aparte il ocupa palatul rezervat gazduirii domnului, cladire fortificata, specifica sec. al XVII-lea. Cuhnea domneasca sau, dupa unele opinii, baia turceasca, o cladire rotunda masiva din piatra, este singura constructie de acest fel care ni s-a pastrat intr-un ansamblu manastiresc.

Biserica manastirii, reprezentand o copie simplificata a bisericii Trei Ierarhi, este specifica arhitecturii religioase din Moldova secolului al XVII-lea, fiind totusi o sinteza originala a unor elemente arhitectonice disparate. Biserica, casa domneasca si sala gotica au fost pictate de fratii aromani Mihai, Dima si Gheorghe, ajutati de cativa mesteri localnici. Dupa mai bine de 300 de ani de cand au fost executate, o parte din compozitii si portrete, deosebite ca forma si colorit, demonstreaza desavarsirea mesterilor zugravi.

Ajunsă o ruină la sfârşitul secolului XIX, manastirea a fost restaurată în perioada interbelică la cererea istoricului Nicolae Iorga.

Epocile de slujire si cultura ale Cetatuii sunt bine reflectate in Muzeul manastirii, care poate fi vizitat de pelerini. O superba panorama a Iasilor se poate admira din turnul “Cina Pelerinului”, aflat in cladirea staretiei.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*