FIE 2014 reface axa culturală Iaşi – Cernăuţi – Chişinău

Publicat de Curierul de Iasi la data de 20/06/2014

Organizată de Primăria Municipiului Iași și Fundația Iași – Capitală Culturală Europeană, a doua ediție a Festivalului Internațional al Educației va avea, în premieră, o ediţie la Chişinău (Republica Moldova) şi o ediţie la Cernăuţi (Ucraina). „Faţă de anul trecut, marea noutate adusă de FIE 2014 constă în faptul că am refăcut, într-o manieră mult mai trainică de data aceasta, o legătură de suflet, anume axa culturală Iaşi – Cernăuţi – Chişinău! De aceea, unele evenimente din cadrul FIE se vor desfăşura şi în aceste două superbe oraşe din Basarabia şi Bucovina de Nord. Vrem astfel să demonstrăm atât faptul că actul de cultură transcende orice graniţă, cât şi caracterul internaţional al unui festival ce pune accent pe cunoaştere”, a declarat Gheorghe Nichita, primarul Iașului.

FIE Cernăuți
În cadrul FIE Cernăuţi, astăzi, 20 iunie, a avut loc vernisajul unei expoziții de obiecte de ceramică și lemn, organizată de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți. De asemenea, de astăzi până vineri, 27 iunie, această instituție va organiza zilnic ateliere de ceramică și încrustari în lemn (pentru copii).

Tot la Cernăuți, marţi, 24 iunie, de la ora 18.00, în organizarea Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți și a Centrului Regional pentru Educație Estetică „Tineretul Bucovinei”, va avea loc un spectacol extraordinar susținut de Sofia Vicoveanca. Spectacolul va avea loc la Centrul Regional pentru Educaţie Estetică „Tineretul Bucovinei”. Miercuri, 25 iunie, la Cernăuți va fi organizată Gala Laureaților „Mândră Floare, Dulce Bucovină”.

Vineri, 27 iunie, de la ora 20.30, pe scena de la Palatul Culturii, Opera Naţională Română Iaşi va susţine concertul extraordinar „Eugen Doga”, cu participarea maestrului. Evenimentul va fi transmis live și la Cernăuți. Intrarea va fi liberă la cele două evenimente.

FIE Chișinău
În cadrul FIE Chişinău, duminică, 22 iunie, începând cu ora 16.00, la Cinema „Odeon”, va fi organizată o „După-amiază a filmului românesc” cu proiecţia filmului „Sunt o babă comunistă”, în prezenţa scriitorului ieșean Dan Lungu. Intrarea va fi liberă. Tot duminică, de la ora 18.00, pe Scena Mare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău va fi prezentat spectactolul „Solitaritate”, o producție a Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu.

Despre Sofia Vicoveanca
Îndrăgita solistă de muzică populară Sofia Vicoveanca, născută în comuna Toporăuţi (lângă Cernăuţi), va cânta cu mare drag pentru românii din Cernăuţi. Cu fidelitate şi contopită cu tradiţia, Sofia Vicoveanca oferă o întâlnire de vis cu virtuozitatea sa interpretativă. În cântecele sale sunt armonizate valoarea, bogăţia, varietatea repertoriului cu cea a interpretării şi a glasului unic. Supranumită „marea regină a cântecului nostru popular”, Sofia Vicoveanca impune respect şi preţuire prin seriozitatea cu care priveşte fiecare apariţie scenică.

Despre Eugen Doga
Despre maestrul Eugen Doga se spune că ar fi cel mai mare compozitor român în viaţă, dar, ca un paradox, românii îl cunosc, probabil, cel mai puţin. În România numele compozitorului este legat mai ales de muzica lui de film, din cele trei producţii cinematografice de succes care au rulat pe ecranele noastre: „Şatra”, „Maria Mirabela” şi „Gingaşa şi tandra mea fiară”.

Opera sa este extrem de vastă şi se compune din lucrări de balet, cvartete, cântece, melodii lirice, muzica pentru piese de teatru și peste de 200 de filme. Celebrul vals din filmul „Gingaşa şi tandra mea fiară” este una dintre cele mai faimoase compoziţii muzicale ale secolului XX. În conformitate cu o decizie specială a UNESCO, acest vals este recunoscut ca fiind unul dintre cele 4 capodopere muzicale ale secolului XX, Ronald Reagan considerându-l drept cel mai bun vals al secolului respectiv.

Supranumit „Maestru în artă, Artist al Poporului şi Om al Mileniului”, Eugen Doga a adunat pe parcursul vieții numeroase distincții și premii naționale și internaţionale, fiind înscris în lista celor 200 de personalități ale lumii. Piesele sale se regăsesc într-un top internaţional realizat de site-ul History Rundown cu cele mai bune 200 de opere muzicale din toate timpurile. Astfel, în Top 200 Classical Music Pieces sunt incluse lucrările „Gramofon” pe poziția a 83-a din top, iar „Dulcea și tandra mea fiară” s-a clasat pe locul 94.

Maestrul Doga este recunoscut la nivel internaţional, alături de George Enescu, ca unul dintre numele mari ale muzicii clasice.

afis Sunt o baba comunista Chisinau

Despre „Sunt o babă comunistă”
Lungmetrajul „Sunt o babă comunistă”, de Stere Gulea, care îi are în rolurile principale pe Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea, Anca Sigartău şi Ana Ularu, va fi proiectat la Cinematograful „Odeon” din Chişinău. „Sunt o babă comunistă” este cel mai recent film al regizorului Stere Gulea, cu un scenariu semnat de regizor alături de scriitorul Lucian Dan Teodorovici, pe baza romanului omonim al lui Dan Lungu. Turnat în 24 de zile, „Sunt o babă comunistă” e povestea unei generaţii personificate de Emilia (Luminiţa Gheorghiu) şi soţul ei Ţucu (jucat de Marian Ralea).

Despre „Solitaritate”
Un spectacol de Gianina Cărbunaru, „Solitaritate” îi are în distribuție pe Marius Turdeanu, Ciprian Scurtea, Florin Coşuleţ, Diana Fufezan, Ofelia Popii, Mariana Mihu, Adrian Matioc, Cristina Ragos și Ali Deac. Decorul, video şi light design sunt realizate de Andu Dumitrescu, costumele de Andrei Dinu, muzica de Bogdan Burlăcianu, iar coregrafia de Florin Fieroiu.

afis Solitaritate Chisinau

„Fiecare dintre cele cinci scene ale spectacolului este o ficţiune inspirată dintr-o realitate sau dintr-un anumit tip de discurs public prezent în societatea românească actuală: de la zidul construit în Baia Mare pentru a separa comunitatea rromă de şoseaua principală a oraşului şi până la marcarea din ce în ce mai radicală a diferenţelor între categorii sociale, etnii, generaţii. Sub pretextul respectării unor convenţii sociale şi al salvării «cetăţeanului», sunt inventate de fapt reguli noi, menite să stigmatizeze diferenţa şi să estompeze tot ceea ce ar putea să ne apropie. Discursul politic despre sărăcie (văzută ca o vină a celui incapabil să fie competitiv şi eficient) a contaminat spaţiul public şi riscă să devină o perspectivă normală, justă, perfect îndreptăţită. Trendurile naţionaliste din ultimii ani sunt efectul cel mai clar al atitudinilor politice discriminatorii care instigă la lipsa de toleranţă şi la găsirea unor ţapi ispăşitori. Acceptăm, fără a mai pune sub semnul întrebării, noi reguli care ne limitează drepturile de locuitori ai unui oraș. Actorii principali au acaparat întreaga vizibilitate, în timp ce noi rămânem spectatori tăcuți, în întuneric. Dacă ni se cere părerea e, de cele mai multe ori, formal. Din ce în ce mai pregnant apare sentimentul că orașele nu ne mai aparțin nouă, locuitorilor. Se iau decizii în ceea ce privește felul în care acestea ar trebui să arate, ignorându-se luările de poziție, criticile, protestele publice. Cu siguranță trebuie inventate noi mijloace de presiune eficiente, însă acum trăim un moment de derută totală, care duce la însingurare și chiar disperare. Uneori, realitatea e atât de absurdă, iar ficțiunile mediatice atât de suprarealiste, încât nu mai reușim să articulăm coerent un discurs de apărare, de protest. Tocmai acest sentiment de derută, de blocaj am încercat să-l traduc în spectacol. Nu știu dacă folosește la ceva, dar ce încerc să articulez e tocmai neputința de a mai articula”, spune autorul Gianina Cărbunaru.

Comments

comments



Trackbacks / Pings




*