Feerie de lumini, muzică şi dans la festivalul “Săptămâna diversităţii la Iaşi”

Publicat de Curierul de Iasi la data de 30/09/2015

Cel puţin pentru o săptămână, Iaşul s-a dovedit a fi un oraş cosmopolit. Un cumul de culturi, un oraş cald şi prietenos situat, după părerea celor ce i-au trecut pragul, în cele mai frumoase locuri din lume. Un oraş cu o arhitectură care împleteşte fericit modernismul cu tradiţia, un punct de plecare perfect pentru a explora bogata varietate de atracţii turistice şi culturale. Festivalul inter-etnic “Săptămâna diversităţii la Iaşi”, organizat de Primăria municipiului Iaşi a atras, ca un magnet, etnii de o mare varietate culturală. Modalităţile de abordare şi prezentare a standurilor proprii din cortul amplasat pe esplanada din faţa Palatului Culturii, interpretarea personală a muzicii şi dansului specific popoarelor reprezentate în festival, au fost un amalgam năucitor de multiculturalitate.

romii in festivalCântăreţii de la “Pro Roma” au transmis publicului o parte emblematică din cultura romă
Romii au urcat pe scenă cu o orchestră formată din zece persoane. Îmbrăcaţi costume tradiţionale – fetele cu fuste multicolore, membrii formaţiei “Pro Roma” au abordat un program de muzică lautărească, de petrecere, muzică românească şi un potpuriu de muzică instrumentală. Vioara, acordeonul, trompeta, ţambalul şi inegalabilul port tradiţional ţigănesc au transmis publicului o parte din emblematica cultură romă.

Deputat Veiner si prof dr. RadauceanuAurel Vainer a premiat, la Iaşi, prietenii Comunităţilor Evreieşti din România
A urmat o ceremonie cu mult fast. Doctor Aurel Vainer, deputat în Parlamentul României şi preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, alături de Abraham Giltman, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Iaşi, au înmânat diploma şi placheta “Prieteni ai Comunităţilor Evreieşti din România” ieşenilor: Doctor Profesor Dumitru Rădăuceanu; scriitor Ion N. Oprea; ing Gheorghe Samoilă, bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară; Comandor, scriitor Mihai Batog-Bujeniţă, directorul Asociaţiei Literară “Păstorel ” din Iaşi.

A urmat un recital de muzică “klezmer”, susţinut de formaţia “Nigun” a Comunităţii Evreieşti din Iaşi. Muzica klezmer, al cărui nume vine de la “kley zemer”, care în ebraică înseamnă instrumente muzicale este, de multă vreme, muzica tradiţională a evreilor din estul Europei. Pe scenă, formaţia “Nigun” a alternat ritmul melodios cu verva săltăreaţă şi tristeţea nesfârşită.

grecii in festival“Acropele” pe esplanada din faţa Palatului Culturii din Iaşi
Mult aşteptatul program artistic al grecilor a încheiat feeric seara care a coincis cu închiderea festivalului. Lumina reflectoarelor, care evidenţia şi mai bine edificiile culturale din apropierea Palatului Culturii, precum şi vigoarea tradiţiei elene transpusă pe scenă, te duceau cu gândul spre templul culturii europene: Acropele! Pe ritmuri  de “klarino”, “violi”, “lavouto”, “def” (instrument asemănător cu tamburina) şi, uneori, “santouri” (un fel de ţambal), ansamblul elen “Orfheus”, ce a reprezentat Comunitatea Elenă din Iaşi în festival, a adunat ropote de aplauze şi i-a determinat pe spectatori, fie că erau ieşeni, armeni, ruşi, ucraineni, evrei sau romi, să susţină ritmul nemuritorul “sirtaki”, care evidenţiază cel mai bine spiritul grec.

Ruşii au dansat „Kalinca Maia”
Ansamblul care a reprezentat pe scenă Comunitatea Rusă/Lipoveană din Iaşi a ales un program de dansuri alert, plin de vervă şi cu figuri acrobatice specifice. Veşmintele purtate de dansatori au fost comode, adaptate muncii şi anotimpurilor. În vestimentaţia tradiţională sunt piese care trădează funcţia de comunicare a veşmântului: cipcik-ul (fes, scofie) este purtat doar de femeile căsătorite, care umblă totdeauna acoperite. Panglicele cusute la poala fustei creţe, largi, pe care o poartă lipoveanca semnalizează starea civila a purtătoarei: o panglică este cusută pe fusta fetei, două pe cea a nevestei şi trei pe fusta femeii văduve.

“Kazacioc” cu “matrioşca” ucraineană
Comunitatea Ucraineană din Iaşi s-a prezentat la festival cu ansamblul de dansuri şi cu doi instrumentişti, studenţi la Kiev, invitaţi special de peste graniţă. Spectacolul lor a adus pe scenă vervă şi acorduri de armonică, costumul slav, cu cămaşă tip rubaşcă – la bărbaţi, cu cizme negre şi pantalon larg, adaptat mişcărilor acrobatice din dan. Totul în culori tari, roşu şi albastru sau bleu intens fiind apanajul tinerilor dansatori ucraineni. Aceleaşi culori au fost pregnante şi la costumul femeiesc, somptuos în cazul fetelor, decorativismul venind din broderiile bogate, panglicile colorate şi cununile din flori. Roşul specific este prezent atât pe costum, cât şi pe alte obiecte de artă populară: ouă “închistrite”, ştergare sau păpuşile “Matrioşca”, de la mic la mare, precum dansatorii de pe scenă.

Armenii au adus pe scenă muzica şi cromatica specifice orientului
Portul vechi armenesc, cu facies accentuat oriental, specific zonei Caucazului de Sud, ce a fost admirat la standul comunităţii în tablourile ce reprezintă protrete de femei cu fes, purtat de femeile măritate, a fost bine reliefat şi pe scena festivalului inter-etnic de ansamblul Comunităţii Armene din Iaşi. Pe o muzică asemănătoare celei orientale dansatorii, ce au purtat costume tradiţionale, din lână colorată în tehnicile şi cromatica specific orientului, au avut un program antrenant. De altfel, armenii excelează în artele decorative, ei realizând cele mai frumoase cruci şi pietre tombale, prezente din belşug în lapidariul Bisericii Armene din Iaşi.

Dansuri sud-americane la festival
America de Sud a fost reprezentată la festival de Şcoala de dans latino „Dance Energy”, care a prezentat un program de samba, salsa, cha-cha, merengue, bachata, rumba, jive si passo doble.

Ieşenii au fost reprezentaţi de Ansamblului de Dansuri “Doina Carpaţilor”
Ansamblul de dansuri „Doina Carpaţilor” a Casei de Cultură a Studenţilor din Iaşi a reprezentat populaţia majoritară a Iaşului în festival. Ansamblul studenţesc, condus de coregraf Petre Şuşu, a abordat un repertoriu muzical şi coregrafic foarte vast, melodii si jocuri populare din toate zonele folclorice mari ale României fiind reunite sub acelaşi stindard: tricolorul.

Indonezienii au adus obiecte artizanale din Java
Din îndepărtata Indonezie a participat la festival Ira Sari, rezidentă în Iaşi. Aceasta a amenajat ad-hoc un stand, unde a expus obiecte de artizanat confecţionate manual în insula Java şi obiecte aduse din insulele Arhipeleagului Indonezian, cum ar fi măşti tradiţionale, păpuşi “Waiang kulit”, coliere, brătări şi cercei.

Vizitatori din SUA şi Germania, la festival
În ultima zi a festivalului, doi turişti germani au dansat spontan “Sirtaki” la standul Greciei iar două perechi de americani, dintre care soţia lui Bob Bingham, Blythe, cu rădăcinile familiei în judeţul Iaşi, în Costuleni, toţi invitaţi ai Comunităţii Evreieşti din Iaşi, au trăit la cote şi intensitate maximă fiecare acord, fiecare notă, indiferent dacă era vorba despre muzică ţigănească, evreiască sau grecească.

Expoziţii de carte, costume tradiţionale şi lansarea albumului de artă „Istoria minoritaţilor”
Ziua deschiderii oficiale a festivalului a coincis cu vernisaje şi deschiderea unor expoziţii permanente de carte şi costume populare. Expoziţia de artă plastică „Istoria minorităţilor”, ce conţine cele 22 de tablouri realizate în tabăra de la Ciric, inclusiv un album de artă editat de proiect, a fost prezentată de criticul de artă Maria Bilaşevschi şi pictorul Constantin Tofan. Despre expoziţiile de costume tradiţionale şi carte scrisă de/despre minorităţi a oferit explicaţii Eva Giosanu, specialist în etnografie. Ziua s-a încheiat cu „Parada portului tradiţional”, peste 100 de persoane – inclusiv românii -, îmbrăcate în costume tradiţionale mărşăluit prin centrul municipiului. Participanţii au flurat drapele, în timp ce la difuzor erau intonate imnurile naţionale ale Ucrainei, Armeniei, Greciei, Rusiei, Israelului şi „Gelem Gelem”, imnul internaţional al rromilor. La final, participanţii au lansat lampioane şi baloane umplute cu heliu

Atelier de tradiţii şi inovaţii culinare
“Atelierul de tradiţii şi inovaţii culinare” a avut loc în sala Mare a Complexului de Agrement Ciric. Au fost preparate bucate după reţete tradiţionale ale minorităţilor participante la festival, fiecare comunitate având alocată câte o masă, tip bufet suedez. Cu acest prilej a fost lansată cartea de bucate “Afinităţi gastronomice minoritare”, tipărită în 100 de exemplare. Cartea a fost prezentată de scriitorul Bogdan Ulmu, care a scris şi prefaţa.

Eminescu, Comitas, Kafis sau Esenin, la ziua poeziei “Ieri, nu demult” 
Ziua poeziei etnice, sugestiv intitulată “Ieri, nu demult”, s-a bucurat de o largă audienţă în rândul ieşenilor şi a comunităţilor minoritare din Iaşi. S-a recitat, în limba română şi/sau maternă a etniilor participante, din Eminescu, Kafis, Nicolae Păun, Comitas sau Esenin. Ziua poeziei a debutat cu un îndemn la toleranţă şi interculturalitate lansat de scriitorul şi poetul Adi Cristi, moderatorul acestui moment liric.

Workshop: Cunoaşterea reciprocă a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice minorităţilor din Iaşi
Ca o concluzie a tuturor evenimentelor, a fost organizat un workshop intitulat “Cunoaşterea reciprocă a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice minorităţilor din Iaşi”. Workshop-ul a fost prezentat de conf. univ. dr. Bogdan Maleon, directorul Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu” din Iaşi. La final, Primăria municipiului Iaşi a acordat “Diplome de excelenţă în domeniul cultural” comunităţilor participante şi partenerilor implicaţi în proiect.

Premieră teatrală: “Restituţio Benjamin Fondane”
Spectacolul de teatru documentar “Restituţio Benjamin Fondane” s-a jucat într-un spaţiu neconvenţional, o hală a RATP Iaşi. Spectacolul combină adevărul istoric cu ficţiunea, este  realizat după un scenariu al dramaturgului Cătălin Mihuleac şi a fost pus în scenă de regizorul Octavian Jighirgiu, prin intermediul Asociaţiei “Artes. Spectacolul propune un teatru documentar ce reconstituie, într-o manieră artistică, atmosfera primei jumătăţi a secolului XX: societatea civilă, mediul educaţional, lagărele de concentrare.

„Fereastra”, un spectacol de teatru stradal pentru suflet
Compania de teatru „Syncret” a oferit ieşenilor 5 reprezentaţii de excepţie pe esplandaele din principalele pieţe ale oraşului. O fost un marathon al sentimentelor şi trăirilor sufleteşti, arta dramatică fiind „împletită” cu mult tact cu arta de animaţie şi muzica life, magistral interpretată la vioară de personajul „Parpanghel” cel care, pe corzile scripcei sale, a dat viaţă şi păpuşei „Stradivarius”, mânuită cu multă sensibilitate de alţi 4 tineri actori. Suferinţa, durerea sau bucuria omului rrom sunt identice cu a fiecărui pământean, diferenţele de percepţie între oameni fiind date doar de preconcepţii, în parte eronate. Acest lucru a reuşit să demonstreze actorul teatrului naţional Doru Aftanasiu care, într-un monolog emoţionant ajunge, prin cuvinte şi chiar lacrimi, la sufletul celui căruia i se adresează.

Lansări de lampioane în noapte pe cerul Iaşului
Festivalul a început şi s-a cu lansări de lampioane şi baloane umplute cu heliu. Lampioanele zburătoare sunt un simbol al speranţei iar lansarea lor este însoţită de punerea unei dorinţe.

Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României au finaţat proiectul cultural “Istoria minorităţilor”
Festivalul “Săptămâna diversităţii la Iaşi face parte din proiectului “Istoria minorităţilor – o abordare cultural artistică a diversităţii”, iniţiat de Primăria municipiului Iaşi în parteneriat cu Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” şi Asociaţia “Pro Roma”. Proiectul este finanţat în totalitate printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, linia “Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural”.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*