Municipalitatea va celebra duminică, 20 mai, de la ora 11, familiile care au împlinit anul acesta 50 de ani de la căsătorie * În Parcul Expoziţiei vor fi invitate 350 de familii, pentru a sărbători nunta de aur şi în acelaşi timp pentru a marca Ziua Internaţională a Familiei * Cele mai longevive familii se vor putea bucura de un concert extraordinar Fuego.

Ziua Familiei este din nou sărbătorită în Parcul Expoziţiei, Primăria Municipiului Iaşi recompensând ieşenii care celebrează în acest an nunta de aur. Municipalitatea păstrează astfel tradiţia recompensării celor mai longevive familii din Iaşi, acest eveniment fiind menit să marcheze Ziua Internaţională a Familiei. În cadrul festiv, vor fi acordate fiecărei perechi „Diploma de Onoare pentru devotamentul şi credinţa în promovarea valorilor morale ale familiei”. De asemenea, căsătoriile semicentenare vor fi recompensate cu un premiu de 500 de lei.

Ca în fiecare an, primăria a pregătit un program sărbătoresc pentru nunta de aur a familiilor. Alături de înmânarea diplomelor, pentru perechile celebrate a fost pregătit un spectacol extraordinar. Pentru cele mai longevive familii va cânta invitatul special al acestei ediţii – Paul Surugiu (Fuego). De asemenea, pentru familiile aniversate a fost pregătit şi un bufet în aer liber cu mici, frigărui, cărnăciori şi bere.

Ziua Familiei se află anul acesta la cea de-a zecea ediţie, devenind deja o manifestare tradiţională în activitatea Primăriei ieşene. Cu acest prilej, duminică, 20 mai, în Parcul Expoziţiei, vor fi sărbătorite perechile care au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă. Primirea invitaţilor se va face în intervalul 09.00-11.00 iar festivitatea de premiere va începe de la ora 11.00. Sunt invitate 350 de familii care vor primi Diploma de Onoare iar în cadrul manifestării vor fi premiate 59 dintre acestea.

Printre familiile premiate sunt şi care au împlinit peste 60 de ani de căsătorie iar un premiu special va fi acordat la împlinirea a 70 de ani de căsătorie.

Ziua de 15 mai a fost declarata “Ziua Internaţională a Familiilor” prin rezoluţia adoptată pe 20 septembrie 1993 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Un an mai târziu, Guvernul României a decis la rândul său marcarea acestui eveniment internaţional. În intenţia comunităţii internaţionale, Ziua Familiei este menită a fi un prilej de sensibilizare a tuturor cetăţenilor şi autorităţilor cu privire la problemele cu care se confruntă familia în societatea contemporană, dar şi o bună ocazie de a celebra uniunea dintre soţ, soţie şi copii.

La un an de la rezoluţia ONU, Guvernul României decide marcarea acestui eveniment internaţional prin sărbătorirea la 15 mai a « Zilei Familiei Române ».  „Această zi ar trebui să reprezinte pentru noi toţi o ocazie de sărbătoare, de linişte şi pace în cadrul fiecărei familii. Sărbătorirea acestei zile are o mare importanţă pentru comunitatea internaţională, care acordă sprijin în mod constant şi contribuie la îmbunătăţirea cadrului legislativ şi social în vederea creşterii rolului familiei în viaţa socială”, se arată în motivaţia ONU pentru instituirea Zilei Internaţionale a Familiei.

În data de 7 mai 2003, pentru a marca acest eveniment, Consiliul Local al Municipiului Iaşi adoptă Hotărârea nr. 236/2003 prin care hotărăşte acordarea, într-un cadru festiv, a unei diplome de onoare şi a unui premiu în valoare de 300 lei fiecărei familii din Iaşi care a împlinit 50 de ani de căsnicie, fondurile necesare fiind alocate de la bugetul local.  Este prima iniţiativă de acest gen din ţară, exemplul de la Iaşi fiind preluat mai apoi de mari municipii din ţară.

La iniţiativa primarului municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, începînd cu luna mai 2009, în temeiul HCL nr.  139/31 martie 2009 premiul acordat familiilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie s-a majorat de la 300 la 500 lei net.

Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, împreună cu partenerii săi a lansat astfel cea de-a XI-a ediţie a Săptămânii Naţionale a Voluntariatului, eveniment care se va desfăşura anul acesta în perioada 14-20 mai. Săptămâna Naţională a Voluntariatului este cel mai important eveniment de peste an ce îşi propune recunoaşterea şi aprecierea publică a voluntarilor, cu scopul de a evidenţia importanţa contribuţiei acestora la dezvoltarea comunităţii, dar şi de a atrage persoane noi în activităţi specifice de voluntariat.

Şi ediţia de anul acesta va cuprinde o paletă diversificată de activităţi, precum: campanii de informare asupra importanţei voluntariatului în comunitate, activităţi dedicate copiilor şi vârstnicilor, activităţi de mediu, campanii pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, campanii de ajutorare a categoriilor defavorizate, ateliere şi concursuri cu tematici specifice, expoziţii de fotografie, proiecţii de film şi mese rotunde cu personalităţi marcante ale Iaşului.

Iaşul, punct de referinţă culturală

După întrevedere, Sergiu Nicolaescu a subliniat respectul său pentru Iaşi şi oamenii săi. „Iaşul va rămâne totdeauna o capitală importantă a ţării noastre cu o cultură deosebită şi în acelaşi timp cu oameni extraordinari. Domnul primar, pe care îl cunosc mai demult este un om deosebit şi venind aici mă simt ca în filmele mele: e istorie şi tot ce e mai frumos în ţara noastră. E bine că ne mai gândim la istoria ţării, la patriotism, la patrie şi e o bucurie să cunoşti acest oraş. Îmi pare rău că nu am venit mai des să filmez aici fiindcă sunt lucruri deosebite. Din păcate, cinematografia noastră nu mai este atât de puternică pe plan internaţional ca altădată, dar am încredere în regizorii şi actorii tineri”, a spus Nicolaescu. La rândul său, Vladimir Găitan a rememorat timpurile legate de Iaşi. „Mă leagă amintiri plăcute de Iaşi. La Festivalul de aici am jucat cu Teatrul de Comedie piesa Fuga şi am luat premiul pentru interpretare alături de colegul şi prietenul meu Ştefan Iordache. Am petrecut o seară minunată la Iaşi, la Bolta Rece şi la Bojdeuca lui Creangă. Îmi face plăcere să vin aici, mai ales la invitaţia unor tineri inimoşi cărora le pasă de filmul românesc. Iaşul rămâne un punct de referinţă şi merită orice sacrificiu”, a declarat Vladimir Găitan. Primarul Gheorghe Nichita a încheiat seria declaraţiilor, reafirmând opţiunea Iaşului pentru dezvoltarea dimensiunii sale culturale. „Am considerat că este foarte important să punem în valoare aura trecutului, dar şi să oferim un oraş pentru viitor, un oraş care să fie prezent în circuitul european şi internaţional. Mă bucură când avem invitaţi de asemenea anvergură, oameni care apreciază trecutul şi prezentul. M-a bucurat că au observat că Iaşul evoluează, că s-a schimbat în bine, ceea ce noi, cei care stăm aici, nu remarcăm întotdeauna. Avem evenimente culturale importante la Iaşi şi e un privilegiu că avem invitaţi de marcă care duc mesajul Iaşului”, a conchis Gheorghe Nichita.

Memoria trandafirului

“Primul film a ieşit dintr-o dragostea veche de-a mea. Fiind ofiţer de marină am vrut să-l realizez sub apă. Întotdeauna mi-a plăcut să fac lucruri grele, inedite. Ori primele filmări sub apă, la mare adâncime, eu le-am făcut în România, în 1956. Lucram la Sahia Film şi am făcut un documentar de 10 minute care se numea “Scoicile nu au vorbit niciodată”. Prin urmare, primele mele filme au fost documentare. Le făceam ca inginer-şef al serviciului tehnic de la studioul Sahia. Apoi a urmat scurtmetrajul “Memoria trandafirului”, film care a fost prezentat la Cannes şi cumpărat de americani cu 20.000 de dolari. Asta în vreme ce pe atunci filmele se cumpărau cu 2.000-3.000 de dolari. De la Cannes, Mihai Duţă, care lucra la România Film, a anunţat în ţară că a vândut filmul la Columbia Pictures şi că americanii ar dori sa ma vada. Că mă aşteptau. Eu nu ieşisem până atunci peste graniţă. M-a chemat Crăciun, ministrul Culturii şi Educaţiei Socialiste, a deschis un sertar şi mi-a întins pasaporul si biletul de avion. Am fugit repede acasă la mama şi i-am spus: “Mamă, plec în Franţa, la Cannes”. I-am spus că rămân acolo şi mi-a zis: “Rămâi şi dacă ţi-o fi ţie bine, poate ne chemi şi pe noi”. – Sergiu Nicolaescu pentru Jurnalul Naţional.

Acest sport a devenit popular şi în România. În acest moment există 15 sportivi români care practică acest sport cu rezultate bune şi foarte bune în competiţiile naţionale şi internaţionale.

Competiţia a reunit cei mai buni 8 practicanţi români ai acestui sport (dintre care trei din Iaşi) într-un eveniment spectacol în care talentul, tehnica şi pasiunea pentru mingea de fotbal au fost cuvintele cheie. Timp de 3 ore participanţii au jonglat în cele mai surprinzătoare şi captivante modalităţi cu putinţă.

În prima fază a concursului toţi concurenţii au prezentat o rutină obligatorie de 2 minute, urmând ca juriul, format din trei ieşeni cu experienţă în acest sport, să aleagă participanţii pentru următoarea rundă, în funcţie de stil, dificultate şi creativitate. În perechi de câte 2, concurenţii rămaşi, s-au duelat până când juriul a desemnat cel mai bun freestyler roman al competiţiei.

Decernarea premiilor a fost făcută de Dl. Sorin Iacoban, preşedintele Comisiei de Tineret şi Sport din cadrul Consiliului Local Iaşi. Deţinătorii primelor 4 locuri au fost: Bogdan “Misterio” Machedon din Bucureşti (locul 1), Ştefan Florescu din Botoşani (locul 2), Lucian “Lucius” Georgescu din Bucureşti (locul 3) şi Vlad Bătrânu din Iaşi (locul 4).

Au primit premii în bani ocupanţii primelor patru locuri precum şi Alexandru Stan care a obţinut premiul special de popularitate. Primii trei clasaţi au primit cupe şi cadouri ca cele oferite tuturor participanţilor şi juriului, ce au constat în tricouri cu însemnele evenimentului, diplome de participare şi materiale de promovare a Iaşului.

Evenimentul s-a bucurat de deschidere din partea publicului ieşean, chiar dacă vremea nu a permis desfăşurarea acestuia în aer liber, aşa cum a fost gândit iniţial. Conform declaraţiilor participanţilor la concurs, Iaşul a oferit condiţii competiţionale la standarde europene, acest lucru încurajând pe viitor şi alte manifestări similare.

Freestyle football, cunoscut în America de Nord şi sub denumirea de freestyle soccer, ar putea fi definit ca arta de a te exprima liber, cu ajutorul unei mingi de fotbal, realizând cât mai multe jonglerii cu diferite părţi ale corpului.

Suedia, Marea Britanie, Brazilia, Japonia, Franţa, Ungaria şi Polonia sunt ţările cu cei mai buni freestyleri de football.

Acest sport a devenit popular şi în România. În acest moment există 15 sportivi români care practică acest sport cu rezultate bune şi foarte bune în competiţiile naţionale şi internaţionale.

Mihaela – solicită demolarea garajelor din str. Aleea Tudor Neculai, bl. 993, 995, 997.

Răspuns: În urma verificărilor efectuate în teren, s-a constat că în incinta blocurilor 993, 995 şi 997 de pe str. Aleea Tudor Neculai, pe teren aparţinând domeniului public sunt amplasate: un garaj din beton armat tip SOMACO, un garaj metalic şi un parcaj auto împrejmuit cu panouri şi porţi metalice, fără autorizaţie de construire şi contract de  folosinţă teren. În conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 republicată art. 33, aceste construcţii vor fi desfiinţate prin dispoziţie administrativă de demolare pe cheltuiala proprietarilor în cursul lunii iunie 2012.

Fam. Clim – solicită locuinţă socială.

Răspuns: Fam. Clim nu figurează în evidenţa DAPPP cu dosar înregistrat în vederea atribuirii unei locuinţe sociale. Potrivit Legii 114/1996 şi a Hotărârii de Consiliu Local Iaşi nr. 79/2002, modificată şi completată, pentru a beneficia, în regim de închiriere, de atribuirea unei locuinţe sociale este necesar să îndeplineasca următoarele condiţii:  să nu deţină în proprietate o locuinţă şi să nu fi înstrăinat sub nici o formă o locuinţă, să nu deţină cu contract de închiriere, în calitate de titular, o locuinţă socială; să nu fi beneficiat de sprijinul statului în credite/execuţie pentru realizarea unei  locuinţe; să aibă domiciliul stabil în Municipiul Iaşi(soţ/soţie), venitul mediu net lunar pe membru de familie, realizat în ultimele 12 luni, să fie mai mic decât câştigul salarial mediu net lunar pe economie. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite solicitantul va întocmi un dosar cu acte justificative privind situaţia veniturilor nete realizate de familie în ultimele 12 luni, starea civilă, numărul de copii, starea de sănătate, situaţia profesională precum şi alte situaţii speciale prevăzute expres de lege. Actele necesare întocmirii dosarului sunt făcute publice prin afişare la sediul Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat din Iaşi, str. Smîrdan, nr.5  şi pe site-ul Primăriei Municipiului Iaşi, www.primaria-iasi.ro, (Primăria Iaşi, Acte necesare). Dosarul astfel întocmit va fi verificat în cadrul Biroului de Evidenţă Solicitări Locuinţe, camera 27 şi ulterior depus la registratura D.A.P.P.P., în cadrul programului cu publicul desfăşurat de luni până vineri între orele 9⁰⁰-13⁰⁰ . Termenul limită stabilit pentru depunerea şi completarea dosarelor este 30.09.2012. Conform L114/1996 şi a Normelor metodologice de punere în aplicare a acesteia, la sfârşitul fiecărui an se aprobă lista de prioritate care stabileşte ordinea în acordarea locuinţelor sociale pentru anul următor. Spaţiile de locuit disponibile se repartizează în ordinea stabilită prin lista menţionată. Pentru a figura în această listă dosarele solicitanţilor se evalueaza în baza actelor prezentate în completare până la sfârşitul lunii septembrie a fiecărui an. Evaluarea se face după criterii care au în vedere starea civilă, numărul de copii, starea de sănătate, situaţia profesională, vechimea cererii precum şi alte situaţii speciale prevăzute expres de lege

Ilie Chimir – şi-a manifestat nemulţumirea cu privire la comportamenul locatarilor din  blocul M2.

Răspuns: Poliţiştii locali şi inspectorii DAPPP vor acţiona în data de 16.05.2012 cu scopul de a verifica persoanele care locuiesc fără forme legale, precum şi cele care încalcă normele de convieţuire socială.

Interpretează orchestra și soliștii ONRI – Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată, Diana Bucur, Laura Magdalena Scripcaru, Elena Roșca, Cosmin Marcovici, Adrian Ionescu și Andrei Fermeșanu, Daniela Burlacu, Alice Todică, Cristina Grigoraș.
Pian, celestă – Adina Alupei.

“Dorim să oferim publicului șansa să descopere evoluția muzicii spaniole, iar mai apoi cea sud-americană. Tocmai de aceea firul roșu conducător este Carmen de G. Bizet, premiza muzicală de la care s-au dezvoltat mai apoi compozitorii de operă specific spaniolă – Zarzuela. De aici pasul următor este făcut peste ocean prin combinarea influențelor europene cu cele locale: samba, tango, salsa, etc. Dorim ca publicul să urmărească această evoluție chiar și din cursivitatea în care se va desfășura această seară de muzică spaniolă și sud americană.” Gabriel Bebeșelea

Prețul unui bilet este de 30 de lei/15 lei redus.

În urma celor sesizate, la scurt timp, lucrătorii instituţiei de politie au identificat persoanele, ocazie cu care a reieşit faptul că se numesc C. D, de 35 ani şi V.T. de 24 ani, domiciliaţi în municipiul Iaşi. Persoanele menţionate au fost sancţionate contravenţional pentru nerespectarea prevederilor Legii 67/2004,rep.- privind alegerea autorităţilor administratiei publice locale. Precizăm că de la începutul campaniei electorale până în prezent, poliţiştii locali au mai aplicat 5 sancţiuni contravenţionale pentru ruperea afişelor electorale, aspecte care vor fi avute în vedere şi în perioada următoare.

Filmul video complet cu tinerii prinsi in flagrant poate fi vizualizat pe site-ul Politiei Locale.

În acest sens, potrivit Legii nr. 67/2004, rep.-privind alegerea autorităţilor administratiei publice locale, lucrătorii instituţiei noastre dispun măsura sancţionării contravenţionale a persoanelor care distrug, deteriorează, murdăresc, acoperă prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală.

De asemenea, potrivit prevederilor legale, în atenţia Politiei Locale vor fi şi persoanele care afişează mijloacele de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise. Precizăm că potrivit actului normativ sus-menţionat, persoanele riscă amenzi cuprinse între 600 şi 1.000 lei.

In conformitate cu prevederile legale campania electorală a început la data de 11 mai, ora 00.00 şi se încheie în data de 09 iunie 2012, ora 07.00.

Anul 1883 aducea o sărbătoare sorocită de mai multă vreme şi anume dezvelirea statuii domnitorului Ştefan cel Mare – numit adesea Ştefan cel Sfînt ori Ştefan cel Bun – ce se iţea prin borticelele acoperămîntului, în aşteptarea inaugurării – amînată de trei ori – cînd „invenţia” cu arc a inginerului Anton Savul de la Primărie avea să-i arunce pînzele la picioare.

Controverse asupra statuii

Statuia se realizase – prin subscriere naţională – de renumitul sculptor Emmanuel Fremiet, membru al Academiei Franceze de Belle-Arte şi autor al mai multor statui celebre – între care şi Jeanne d’Arc -, la cererea unui comitet alcătuit din V. Alecsandri, I.Negruzzi, N. Gane, Sc.Pastia, Gr.. Sturza şi T.T.Burada (preşedinte). Lucrarea stîrnise multe controverse. Bărbatul din sculptură avea barbă, iar Evangheliarul de la Humor, tocmai descoperit, cît şi alte imagini, îl reprezentau fără această podoabă. Istoricii stabiliseră că marele domnitor fusese „blond”, cu ochii albaştri şi barbă rasă. În final, discuţiile, aprig încinse, s-au încheiat, căci lucrarea era terminată încă din 1882, sculptorul executînd-o după desenul trimis şi închipuit de Gh. Asachi, avînd drept model tablourile de la bisericile Bădeuţi, Bistriţa şi Putna. Se aşeza pe locul cişmelei şi havuzului (bazinului) existente pînă atunci în faţa Palatului Domnesc, mutat în urma hotărîrii Consiliului comunal din 11 iulie 1882.

Uliţa Mare, împodobită de sărbătoare

Peste cîteva luni (la 16/28 noiembrie 1882), statuia se şi montase, aşteptînd, acoperită, festivitatea dezvelirii. Duminică, 5 iunie 1883, în zori de zi, douăzeci şi una de bubuituri răsunau, chemînd populaţia la marea serbare din faţa Vechii Curţi Domneşti. Înaintea prînzului, autorităţile, cu primarul Leon Negruzzi ales, pentru prima oară, de Consiliul comunal (3 februarie 1883) şi mulţimea de oaspeţi porneau de la Primărie spre Mitropolie, unde, la ora 10, se desfăşura un serviciu divin, în prezenţa regelui Carol I, sosit în ziua precedentă. Mergeau apoi la biserica domnească Sf. Neculai, pentru Te Deum-ul după care se săvîrşea dezvelirea. Uliţa Mare, împodobită cu ghirlande de verdeaţă, covoare şi tăbliţe proaspăt vopsite, afişa numele cel nou, Ştefan cel Mare, atribuit la şedinţa istorică a Consiliului comunal din 3 iunie 1883. Aliniate în jurul Palatului, zeci de catarge cu flamuri şi inscripţii lapidare aminteau luptele neînfricatului Ştefan şi jertfele miilor de viteji ai Moldovei, căzuţi cu sabia în mînă, pe altarul de apărare al ţării: „Orbici -1457; Joldeşti – 1457; Cetatea Albă -1465; Chilia – 1465; Baia – 1467; Lipniţi – 1470; Soci – 1474; Racova – 1475; Vadul Jorei -1475; Războieni -1476; Rîmnic -1481; Scheia -1486; Codrii Cosminului -1497″… („CurierulFoaea…”, 5/17iunie]1883).

Cuvântul regelui Carol I

În jurul statuii se ridicaseră mai multe estrade pentru oficialităţi şi delegaţi, avînd la mijloc un cort regal din catifea roşie, cu tronul lui Ştefan cel Mare, de piatră, adus de la Vînători Neamţ. Şcolari, oficiali, invitaţi, poporăni, printre care multe femei purtînd costume strămoşeşti – fote, marame şi ii – trăiau momente tulburătoare privind dezvelirea statuii şi ascultînd cuvintele primarului Leon Negruzzi, ale reprezentanţilor Corpurilor legiuitoare, odele poeţilor şi cîntecele corului condus de Gavriil Musicescu. Luînd cuvîntul, emoţionat, regele Carol I declara: „Încredinţez Iaşilor, Leagănul Unirii, această statuă, împreună cu două tunuri udate cu sîngele preţios al generaţiunei prezente, spre a le păzi ca un sfînt odor, în onoarea neamului Românesc” . Venit anume pentru   festivitate, participa şi Mihai Eminescu, din partea gazetei bucureştene „Timpul”. Seara, în ajun, la Junimea ţinută acasă la Iacob Negruzzi, pe strada Păcurari, citise poezia Doina, primită cu „aplauzele entuziaste ale Societăţii” . În cinstea serbării, la Copou s-a aprins „un soare electric” – o lampă electrică cu arc alimentată dintr-un grup electrogen de 16 C.P.

Restaurarea Catedralei Mitropolitane

Un mare eveniment se petrecea în anul 1887, terminîndu-se restaurarea catedralei Mitropoliei Moldovei. Construcţia începuse în 24 iulie 1833, din iniţiativa mitropolitului Veniamin Costache, pecetluită prin hrisovul din 8 august 1826 al domnitorului Ioan S. Sturza, conducerea lucrărilor avînd-o „arhitectonul” Iohann Freywald, originar din Viena, ajutat, mai tîrziu, de fiul său Gustav Freywald. Ctitorul, dorind ca biserica, „maica noastră”, să fie impunătoare şi să poată primi cîteva mii de credincioşi, planul se inspira din arhitectura construcţiilor romanice. Atunci cînd catedrala era în întregime zidită şi acoperită, prin 1839, s-a constatat că apăruseră crăpături în pereţi şi, cum spunea mitropolitul Iosif Naniescu, „întîmplîndu-se ca greutatea bolţii să nu fie bine calculată după dimensiunile lărgimii şi lungimii bisericii, constructorii au fost siliţi, cu mare grăbire, să o dea jos” . Cei doi arhitecţi plecaseră încă din 1838. Pentru îndreptarea situaţiei, arhitectul Singurov, propunea ca în locul bolţii de cărămidă, făcută în anul 1837, să se construiască alta de lemn, ce se termina prin 1840. Îngrijorarea provocată de fisurile existente în ziduri ducea însă la întreruperea lucrărilor, mai ales că şi iniţiatorul locaşului, mitropolitul Veniamim Costache, pleca din scaunul mitropolitan (1842). Crăpăturile adîncindu-se, vineri, 23 mai 1857, bolta cea nouă s-a prăbuşit „ şi în a ei cădere au surpat şi dinăuntru coloanele” , provocînd „un fel de cutremur caselor din prejur” („Gazeta Moldovei” , 27 mai 1857). Astfel ruinată, dar cu cele patru turnuri rămase întregi, stătea aproape 30 de ani, pînă în martie 1880 cînd, la insistenţa autorităţilor şi a mitropolitului Iosif Naniescu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii, B. Boerescu, prezenta Camerelor un proiect de lege pentru restaurarea catedralei ieşene cu „sprijinul financiar al statului” .

Podoabele Catedralei

Odată legea votată, la 7 aprilie 1880, în primăvara următoare (15/27 aprilie 1881) începea restaurarea după planurile arhitectului Al. Orăscu, rectorul Universităţii din Bucureşti, punîndu-se a doua piatră fundamentală. Lucrările se executau sub supravegherea unei comisii prezidată de mitropolitul Iosif Naniescu şi compusă din senatorul N. Drossu, fostul primar Scarlat Pastia, arhitectul dirigent Al. Orăscu, arhitectul Stamatopullo, conducătorul lucrărilor şi casierul T. Protopopescu. Senatorul decedînd, în locul său participa colonelul C. Langa. Pentru picturi era angajat, în aprilie 1885, profesorul Gheorghe M. Tăttărăscu, care avea la activ peste 50 de biserici pictate, lucrările urmînd a fi recepţionate de o comisie formată din profesorii E. Panaiteanu şi C. D. Stahi. Se terminau la începutul lunii iulie 1886. Comandate la Paris, podoabele şi ornamentele (sfeşnice, candelabre) soseau la începutul lunii ianuarie 1887, candelele şi sfintele vase din argint venind de la firma Carpatti din Bucureşti, în capitală fiind sculptată şi catapeteasma. Zece ferestre ca nişte icoane prefirau lumina prin splendidele vitralii aduse de la München prin grija aceluiaşi mitropolit Iosif. Aşa cum dorise ctitorul, catedrala purtînd „pecetea stilului apusean”, se înălţa maiestuoasă, dominînd priveliştea oraşului şi impresionînd plăcut musafirii Iaşilor. Peste ani, profesorul G.M. Cantacuzino avea să-i găsească asemănare cu celebra biserică Trinita del Monte din Roma (Scarlat Porcescu, Catedrala Mitropolitană din Iaşi, 1977). Ziua de 23 aprilie/4 mai 1887 a marelui mucenic Gheorghe, aleasă pentru sfinţire, devenise o sărbătoare naţională, spre Iaşi îndreptîndu-se regele Carol, înalţi ierarhi, membri ai guvernului, clerici şi poporăni din toată ţara. Oraşul înmiresmat de parfumul pomilor înfloriţi îşi aştepta oaspeţii luminos, dichisit, cu balcoanele împodobite şi străzile ticsite de lume, deşi unii dintre opozanţii politici ai autorităţilor, doreau să micşoreze importanţa evenimentului, iar la sosirea regelui, pe lîngă hotelul Traian, încercaseră un protest antiguvenamental.

Festivitatea se încheia oferindu-se participanţilor o masă la Teatrul Naţional -pentru 200 de persoane – şi alta în Piaţa Primăriei – pentru 400 de persoane.

Astfel, au fost întocmite 9 de  procese verbale de contravenţie, cu amenzi în sumă de 12.540 de lei, după cum urmează: patru amenzi în sumă de 8.000 de lei pentru nerespectarea unei somaţii de refacere a carosabilului afectat de lucrări de intervenţie la reţeaua publică de apă (I.Neculce 21, str.Pădurii, bd.T.Vladimirescu 24, str.Tătăraşi colţ cu Răchiţi), două amenzi în sumă de 1.180 de lei pentru nerespectarea somaţiilor de salubrizare a unor terenuri (şos.Nicolina 3-3A, şos.Naţională 37), două amenzi în sumă de 3.000 de lei pentru lipsa autorizaţiilor de funcţionare / lipsă viză anuală, o amendă de 360 de lei pentru lipsa contractelor de folosinţă a terenului.

De asemenea, au mai fost emise 6 somaţii pentru refacerea carosabilului afectat de lucrări de intervenţie la reţeaua publică de apă (Duca Vodă, Primăverii 23, I.Neculce 29, Ciurchi 122, str.Cpt.Protopopescu intersecţie cu Moţilor, str.Lt.Popovici intersecţie cu Lt.Av.Gh.Negel), două somaţii pentru refacerea carosabilului afectat de lucrări de intervenţie la reţeaua publică de gaz (bd.T.Vladimirescu intersecţie Splai Bahlui Mal Drept, Nisipari intersecţie cu Margini), o somaţie pentru refacerea carosabilului afectat de lucrări de intervenţie la reţeaua publică de termoficare (I.Creangă 85-87 / 118-124), trei somaţii pentru salubrizarea unor terenuri (Rampei 9A, Duca Vodă 26, Bd.Socola 134).