Eugen Coşeriu, geniu al lingvisticii

Publicat de Curierul de Iasi la data de 14/11/2011

CURIERUL DE IAŞI vă prezintă personalităţile care au primit titlul de “Cetăţean de onoare” al municipiului Iaşi în ultimele două decenii

Profesorul Eugen Coşeriu a primit titlul de cetăţean de onoare al Iaşului în anul 1992. Personalitate deosebită a lingivsticii mondiale, Eugen Coşeriu s-a născut la 21 iulie 1921 în satul Mihăileni, judeţul Bălţi din Republica Moldova. A urmat şcoala din satul natal, apoi Liceul “Ion Creangă” din Bălţi. În 1939 este student la Facultatea de Litere şi de Filozofie a Universităţii din Iaşi, unde a obţinut o bursă de studii în Italia. Mai târziu, profesorul a declarat: “nu am plecat niciodată ci numai m-am ridicat deasupra Mihăilenilor la o înălţime destul de mare ca să pot îmbrăţişa Universul”. Susţine consecutiv două doctorate – în litere la Roma (1944) şi în filozofie la Milano (1949). Din 1951 profesează la Universitatea din Montevydeo (Uruguay, iar din 1961 şi până la sfârşitul vieţii sale a fost profesor la Universitatea din Tubingen (Germania). Aici s-a lărgit cu mult şcoala ştiinţifică a profesorului Coşeriu, ajungând a fi “cu iradiere universală”, cu discipoli din multe ţări, inclusiv din Japonia, America de Sud şi Africa.

Fondator al lingvisticii integrale

În vasta sa operă, Eugen Coşeriu a tratat în mod original, pe nou, cu lux de amănunte şi captivant, aproape toate problemele-cheie referitoare la istoria limbilor, lingvistică generală, teoria şi filozofia limbii, fonetică generală şi fonologie, sociolingvistică, lexicologie şi semantică structurală, etnolingvistică, dialectologie, teoria şi practica traducerii, interferenta limbilor etc. Cu alte cuvinte, savantul a intrat in istorie ca fondator al lingvisticii integrale, care abordează limbajul uman în toată profunzimea lui. Ca cercetător profesorul Eugen Coşeriu şi-a elaborat 5 principii filozofic – lingvistice pe care şi-a edificat vasta-i operă: principiul obiectivităţii, principiul umanismului, principiul tradiţiei, principiul antidogmantismului, principiul utilităţii publice. Eugen Coşeriu a fost supranumit “Lingvistul secolului XX”, “Colosul din Germania”, “Lingvistul nr. 1”, “Gigantul de la Tübingen”, “Regele lingvisticii”. Aceste calificative i-au fost aduse pe parcursul anilor pentru talentul său cu totul ieşit din comun, pentru meritele sale extraordinar de mari în cercetarea limbajului uman. Cunoştea circa 30 de limbi şi vorbea şi scria în 11.

Apărător al limbii române în Basarabia

Eugen Coşeriu a menţinut legături strânse cu mediul ştiinţific românesc şi cu baştina, revenind deseori atât în satul său natal, cât şi la Bucureşti, Cluj, Chişinău. În calitatate de om de ştiinţă nu a ezitat să-şi susţină cu fermitate convingerile, chiar atunci când acestea veneau în contradicţie cu un regim sau altul. Referindu-se la practicile de “purificare lingvistică” la care recurg autorităţile de la Chişinău, promovând ideea existenţei unei limbi moldoveneşti, în cadrul conferinţei ştiinţifice Unitatea limbii române – cu privire specială la Basarabia şi Bucovina. Eugen Coşeriu a reiterat opinia, pe care a susţinut-o mereu, că “a promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică. Din punct de vedere istoric şi practic este o absurditate, o utopie şi din punct de vedere politic e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi deci un act de genocid etnico-cultural”.

Operă vastă

Eugen Coşeriu, considerat o celebritate, un adevarat clasic al lingvisticii teoretice si applicative, a publicat peste 50 de volume şi sute de articole în limbile italiană, spaniolă, franceză, germană, engleză şi a fost tradus în limbile japoneză (9 volume), chineză, arabă, greacă, finlandeză, rusă, georgiană, coreană, cehă, bulgară, etc. Plecarea dintre cei vii a genialului lingvist Eugen Coşeriu este o pierdere irecuperabilă pentru ştiinţa limbii din toată lumea. Numele şi opera profesorului a înconjurat Terra, iar fiecare studiu al genialului savant este o carte de căpătii pentru lingviştii şi filosofii de orişice orientare ştiinţifică.

Premii şi distincţii

Eugen Coşeriu a fost Doctor Honoris Cauza al aproape 50 de Universităţi ale lumii şi membru al Societăţii de Lingvistică din Paris, al Cercului Lingvistic din New York, membru de onoare al Societăţii Lingvistice din America, al Cercului Lingvistic de la Praga şi la foarte multe alte academii şi şcoli de lingvistică din întreaga lume, inclusiv din Japonia. A fost membru de onoare al Municipiului Chişinau şi Cavaler al Ordinului Republicii Moldova.

“Există o etică particulară a ştiinţei şi a omului de ştiinţă: să spui întotdeauna adevărul, chiar dacă acest adevăr este periculos şi plin de riscuri. Să respecţi totdeauna părerile celorlalţi, în măsura în care sunt păreri sincere; să vezi până şi în fiecare greşeală, care este sâmburele de adevăr.” – Eugen Coşeriu

„Eugen Coşeriu este cel mai de seamă lingvist modern al lumii. Născut în Basarabia, a ţinut cu toată fiinţa sa la această chinuită palmă de pământ. Evident, marele savant a fost însoţit permanent şi de un mare noroc, venit şi el de Sus, de la Dumnezeu: norocul de a fi vieţuit în străinătate. Dacă locuia printre noi, nu rămânea de mult nici oscior în el – îl mâncau în primul rând confraţii. Românul poate să preţuiască cu adevărat numai valoarea refugiată în străinătăţi sau numai pe cea care s-a dus în mormânt. Ştiind asta, marele savant plecase la timp din Ţară. Dar îndureratul său gând a fost întotdeauna îngemănat cu destinul ei.” – Grigore Vieru.

Sângele nostru

Din sângele nostru

s-au hrănit câteva popoare.

Din sângele nostru

s-au născut poieţi şi cărturari ruşi.

Mai ruşi decât ruşii.

Din sângele nostru

s-au născut voievozi şi regi maghiari, hatmani de cazaci, fruntaşi albanezi, fruntaşi sârbi, fruntaşi chirgizi.

Din sângele nostru

s-au născut cărmuitori, eroi şi vlădici greci.

Mai greci decât grecii.

Dar să nu vă temeţi! Nu!

Nu vă cerem să ni-l daţi înapoi – sângele pe care vi l-am dăruit

la nord şi la sud de Dunăre!

Vă rugăm numai să nu ni-l cereţi şi pe cel pe cale îl mai avem.

Lăsaţi-ne şi nouă măcar câteva picături ca să ne putem înfăţişa cu ele ca noi înşine

la judecata de apoi.“

Eugen Coşeriu

Comments

comments



2 Comentarii

  1. Paunita

    Cuvinte de aur

  2. Arici Pogonici

    Ciudat doar ca pe plan mondial nu a auzit de el nici un lingvist. Singura data cand el apare undeva este cand e predat studentilor la filologie/litere in anul 1.




*