Elena Drăghicescu, misiune în Diaspora: invită elvețienii să redescopere România

Publicat de Curierul de Iasi la data de 31/05/2018

Diaspora, un conglomerat de milioane de români dispersați pentru o viață mai bună dincolo de hotarele țării, devine tot mai vizibilă în activități menite să dărâme etichetele negative atașate românilor fără drept la replică. O astfel de misiune și-a asumat și ieșeanca Elena Drăghicescu, care a ajuns în Elveția cu patru luni înainte de izbucnirea Revoluției din 1989 în România. Nu a mai privit înapoi, însă a convins elvețienii să privească România ca pe o țară turistică, obligatoriu de vizitat în fiecare an.

„Am stat într-un lagăr timp de trei luni până am primit azil politic și acceptul de ședere în Elveția”

A plecat din România cu o valiză, în care a pus multe speranțe și promisiunea de a ajuta și alți români să se integreze printre străini. La invitația unor prieteni, a ajuns în Elveția, fiind divorțată, după un mariaj cu unul dintre cei mai mari boxeuri din România. În 1989, cu patru luni înainte de a izbucni Revoluția din România, Elena Drăghicescu merge la un post de poliție din Elveția, unde cere azil politic.

„Am fost măritată cu unul dintre cei mai mari boxeuri ai țării, am divorțat și astfel nimic nu mă mai lega sentimental de România. M-am prezentat la postul de politie, unde am cerut azil politic. Mi s-a spus că trebuie să merg într-un lagăr în nordul Elveției, la granița cu Germania. Am stat acolo trei luni, până la momentul în care am susținut interviul oficial în vederea obținerii azilului. M-a ajutat faptul ca vorbeam limba franceză, dar și că purtam numele fostului soț, lucru care mi-a deschis toate porțile, iar pentru asta îi mulțumesc. Lagărul era un spațiu închis, împrejmuit cu sârmă, aveam voie să ieșim câteva ore în baza unui bilet, cu 5 franci pe zi. După trei luni, am primit azilul politic dar și permisiunea de ședere, iar mai apoi, un loc de muncă. Eram însoțitor de bord într-un tren pentru transportarea turiștilor. De la 5 franci pe zi, am ajuns la 3000 de franci pe lună. Pentru a mă adapta vieții din Elveția, am urmat cursuri de limba germană, iar în 1990 am ajuns să lucrez în cadrul unui complex, unde funcționa prima brutărie din Lucerna. M-am prezentat, am spus că am 42 de ani și că vreau să lucrez. Am muncit în toate sectoarele, am învățat toată gastronomia elvețiană, iar după un an, am devenit administratorul complexului.” își amintește Elena Drăghicescu.

Reușita de a fi independentă financiar a determinat-o să ofere banii câștigați Casei de Copii din Tătărași, cumpărând jucării, haine, mâncare, electro-casnice. În prezent, se simte legată de activitatea umanitară desfășurată de părintele Dan Damaschin, părintele care slujește la Capela din cadrul Maternității „Cuza Vodă” Iași, cel care ajută zeci de mămici singure și mii de copii, pe care i-a centralizat într-o listă deschisă pe Facebook, unde români din țară și străinătate, donează bani pentru cei nevoiași.

„Elvețienii s-au îndrăgostit de mici și de papanași”

În anul 2007, a înființat Clubul Elvețian-Român, o comunitate care cuprinde atât români cât și elvețieni, cu activități menite să redescopere cultura celor două țări. Până la concretizarea acestei comunități, Elena Drăghicescu a organizat mai multe deplasări ale elvețienilor în România, prima dintre ele având loc în anul 2002:

„Am alcătuit o delegație, în fruntea căreia se afla fosta mea șefă de la complexul gastronomic dar și oameni de afaceri care intenționeau să investească în proiectul devenit istorie «Dracula Park», care nu s-a mai materializat, din motive care au ținut strict de organizarea autorităților publice din România. Un lucru pozitiv care a rezultat din această deplasare a fost faptul că elvețienii au gustat pur și simplu din România, au plecat cu roșii, cartofi, brânză de burduf. Un alt eveniment asemănător a fost «Zilele României», când timp de trei săptămâni, 1000 de elvețieni au mâncat preparate tradiționale, gătite de bucătari români. Am avut invitați de seamă, printre cei prezenți numărându-se și Prințul Dimitrie Strurza, împreună cu o parte din familia sa.”  a adăugat Elena Drăghicescu.

Comunitatea comună de români și elvețieni desfășoară manifestări din mai multe domenii de activitate: sport prin activitățile de golf, bowling, spectacole susținute de actori cunoscuți din România, dar și de coruri din țara noastră. Portofoliul mai cuprinde activități literare, pe diferite teme, la care participă românii, plus scenete unde protagoniști sunt membrii clubului.  Pentru a rupe din rutina mediului online, în fiecare an, în perioada 22-23 iunie, are loc întâlnirea românilor de pe Facebook. De asemenea, membrii acestei comunități au ajutat la înființarea propriei parohii.

„Am ieșit la pensie în anul 2010, de atunci fiind intensificate și acțiunile din cadrul clubului. O dată pe an avem spectacole susținute de actori cunoscuți. Ne-am bucurat de prezența regretatei artiste, Stela Popescu, care venea cu Alexandru Arșinel, iar anul acesta, în august îi așteptăm pe Horațiu Mălăele, Ion Caramitru și Adrian Naidin. Fiind în An Centenar, îmi doresc să fac un eveniment pentru promovarea Iașului. Până acum, elvețienii pe care i-am adus în România, au descoperit orașe precum: Sighișoara, Sibiu, București, Predeal, Sinaia, Moeciu, Brașov. În septembrie, îmi doresc să promovez Iașul cultural, prin diferite evenimente: proiecții de film, spectacole de muzică, expoziții de costume tradiționale, până la urmă un traseu turistic pentru Iași. Acest oraș are foarte mult potențial din acest punct de vedere, percepția din prezent fiind că Iașul a devenit un oraș elegant, curat, plin de comori culturale și cochet.” a încheiat Elena Drăghicescu.

Anca Crețu

Comments

comments

Categoria: Diaspora





Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*