Cucuteni 5000 – Sărbătoarea artei populare

Publicat de Curierul de Iasi la data de 28/06/2012

Vineri, 29 iunie, la ora 12.30, va avea loc deschiderea Târgului Meşteşugarilor. Peste 100 de expozanţi din toate zonele ţării se întâlnesc în Parcul Expoziţiei pentru a comercializa produse de artizanat şi suveniruri: împletituri (nuiele, paie, fire textile etc.), cioplituri (în lemn, în piatră etc.), ţesături (covoare, carpete etc.), picturi (pe sticlă, pe lemn, pe pânză, pe piatră), ouă încondeiate etc. Târgul Meşteşugarilor este o manifestare de tradiţie, organizată de către Primăria municipiului Iaşi încă din anul 2000 şi care atrage constant un număr tot mai mare de vizitatori şi cumpărători din întreaga ţară, amatori şi cunoscători care apreciază frumosul şi valoarea autentică. În aceeaşi perioadă, 29 iunie – 1 iulie, în Parcul Copou se va desfăşura Târgul Naţional de Ceramică Tradiţională – Cucuteni 5000, ediţia a XXX-a. La această ediţie jubiliară vor fi prezenti meşteri olari din: Codlea – Braşov, Branistea – Galati, Corund, Miercurea Ciuc – Harghita, Schitu Stavnic – Iaşi, Săcel – Maramureş,  Baia Mare, Siseşti – Mehedinţi, Cătămarăşti Deal, Dorohoi – Botoşani, Romana – Balş, Vădastra – Olt, Marginea şi Rădăuţi – Suceava, Horezu, Lungeşti şi Vlădeşti – Vâlcea, dar şi oaspeţi din Chişinău, Ialoveni, Drochia şi Nisiporeni din Republica Moldova.

Unicitatea culturii Cucuteni

Cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, şi-a primit numele după satul cu acelaşi nume din apropierea Iaşului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafaţă de 350 000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei. Cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi Basarabia şi se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat şi variat pictată.

Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni şi o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni. Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii. S-au găsit şi figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice. Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesut, olărit, confecţionare de unelte. În locuinţele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuinţelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susţinut şi de lipsa necropolelor. Specialiştii vorbesc despre un cult al zeiţei-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populaţia Cucuteni practica şi diferite culte solare evidenţiate mai ales prin pictură. Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roşul, albul şi negrul, cu unele variaţii în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*