Cronica unei „Nopţi albe” pe strada Lăpuşneanu

Publicat de Curierul de Iasi la data de 05/08/2010

Într-adevăr, deşi pare curios, sâmbătă 31 iulie spre 1 august 2010, străvechea stradă Lăpuşneanu a avut o noapte fără somn. Nici n-ar fi putut dormi, căci cârduri de ieşeni plimbându-se, neosteniţi, de-a lungul ei, au măsurat-o în lung şi-n lat din deal şi până în vale. Între Piaţa Unirii şi Casa Tineretului curgea un şuvoi de lume, bine dispusă, sociabilă, comunicativă şi cu multă dorinţă de participare la evenimentele şi surprizele stradale. Motivul? Un grup de „lăpuşneni” – membri ai Asociaţiei „Lăpuşneanu” – animaţi de dorinţa reînvierii vieţii romantice a oraşului de odinioară, împreună cu TVR Iaşi, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” – Muzeul Etnografic, Arhivele Naţionale Iaşi, mai multe asociaţii şi unităţi comerciale, cu sprijinul Primăriei, au invitat concetăţenii să participe la un program cultural, desfăşurat pe răcoare, la vremea nopţii, între orele 19 şi 2 dimineaţa.

Şi, bineînţeles, au răspuns sumedenie de ieşeni doritori să trăiască câteva ceasuri în comuniune, beneficiind de varietatea expoziţiilor, manifestărilor culturale, momentelor muzicale şi de primirea caldă a instituţiilor străzii, departe de talk-show-urile năucitoare.

Cu toate sălile deschise, Muzeul Unirii chema vizitatorii să vizioneze bogata colecţie de obiecte şi amintiri legate de înfăptuirea Unirii Principatelor, cât şi expoziţia itinerantă cu imagini puţin cunoscute din Iaşi şi evenimente deosebite (calamităţi), organizată de Arhivele Naţionale.

În Sala „Dublei Alegeri” a Muzeului, soprana Mihaela Grăjdeanu şi pianistul Traian Huidumeac ofereau unui numeros auditoriu, membri ai societăţii „Universul Prieteniei”, o „Serată de muzică şi poezie”, urmată de recitalul sopranei Oana Severin şi al pianistei Ana Dumbravă, prezentat pe scena din stradă. Tot acolo, Asociaţia „Arta” prezenta un concert de muzică uşoară cu grupul „Solaris”, urmat de momentul coregrafic susţinut de elevii Colegiului „Octav Băncilă”.

Pe trotuarul din faţa fostului Cinematograf al Tineretului, o echipă de tineri ai firmei „Stef”, fotografi de modă nouă, cu camere digitale şi calculatoare, imortalizau „la minut” chipurile doritorilor, în costumele bunicilor de pe la 1900. Nu departe de artiştii fotografi, pe culoarul dintre fostul cinematograf ce-a purtat numele „Elita”, „Roxi”, „Capitol”, „Tineretului” şi sediul vechilor librării şi anticării, loc inedit al expoziţiilor ad-hoc, poreclit odinioară şi „trecătoarea artelor” în care de-a lungul timpului şi-au expus lucrările mulţi pictori, Asociaţia „Dobrovăţ” a organizat „Expoziţia din Gang”. Artistul Mihai Coţovanu a expus un grup de tablouri „Suflet şi Artă” cu peisaje pitoreşti şi imagini ieşene, precum acele din zona bisericii „Albe”, iar sculptorul D. Ionescu lucrările „Amintiri de sub scoarţă”. Ambii au creionat doritorilor schiţe de portret.

Alături, librăria „Avant Garde” a prezentat o colecţie de albume şi cărţi dedicate Iaşilor, oferind vizitatorilor plăcerea să asculte piese de muzică clasică, răsfoind pe îndelete ultimele apariţii editoriale şi sorbind o cană de ceai parfumat.

Un panou artistic, multicolor, înfăţişa mini expoziţia „Evanescenţa trecutului în memoria viitorului” cu un grup de clădiri – unele părând a fi uitate de locatari -, sub genericul „case care plâng”. O iniţiase studentul Radu Paladi, animat de dorinţa ca vechile zidiri ale oraşului să fie ocrotite, cu atenţie, astfel încât şi urmaşii să le poată admira. În acelaşi program, la orele 22, TVR Iaşi a proiectat „Iaşul Amintirilor”, iar studentul Adrian Serghie, adânc pasionat de istorie, a ilustrat bogăţia arhitectonică şi monumentală a oraşului, proiectând o suită de imagini, dintre care multe erau rare sau necunoscute publicului.

De-a lungul străzii un şir de chioşcuri instalate de Primărie etalau lucrările de grafică şi artă decorativă ale membrilor Asociaţiei „Arta” cât şi creaţiile membrilor Asociaţiei Meşteşugarilor „Prutul”, toate privite cu plăcere de vizitatori, încântaţi de frumuseţea lor. Şi pretutindeni ilustrate ale vechiului Iaşi reactualizate de Casa de Editură „Copou” cât şi felurite tipărituri prezentate de Librăria Academiei.

Trecătorii au ascultat cu duioşie frânturi din viaţa străbunilor

Cofetăria Tuffli cu grădiniţa din faţa locantei arhiplină de musafiri lansase prăjitura „Nopţii Albe”, iar Galeriile de Anticariat vrăjeau trecătorii cu pâlcul de patefoane şi gramofoane scoase afară, pe care se învârteau, minate de un arc cu coarbă, ca prin anii 1930, plăci din ebonită cu emblema străvechilor case de discuri celebre: „Odeon”, „Parlophon”, ”His Master’s Voice”, ”Columbia record”, „Grammophon”, „Tri-ergon”. Aduceau de peste veac valsurile lui Johan Strauss – tatăl şi fiul – şi tulburătoarele melodii ce au înduioşat sufletul străbunicilor, precum: „Azi sunt la primul meu rendez-vous”, „Maria” – tangou, „Sârba flăcăilor”, „Ramona”, „Suvenir din Botoşani” – vals, „Sîrba maicelor”, „Mândra mea din Temişoara”, „Lele a dracului mai eşti”, „Ce ar fi ?”- tangoul lui Cristian Vasile – şi neuitatul vals „Valurile Dunării”, prezentat ieşenilor pe la 1880 de compozitorul I. Ivanovici, fostul copil de trupă la regimentul de cavalerie din dealul Copoului.

Fermecaţi de vocile metalice ce ieşeau din pâlniile cântătoare, trecătorii opriţi în faţa Galeriilor nu se mai dădeau plecaţi ascultând cu duioşie frânturi din viaţa străbunilor, puse pe note de compozitori talentaţi, astăzi uitaţi.

Un tată cu soţia şi doi copii, probabil elevi, ce trăiau încântaţi întoarcerea în timp muzicală, se interesa de zor cine sunt organizatorii „nopţii de vis” dorind să le mulţumească pentru ceasurile de romantism oferite cu dărnicie pe modesta stradă „cam uitată de zidari şi podari”.

Avea să afle că aceştia erau: doctoranda Aurica Ichim, preşedinta Asociaţiei Lăpuşneanu şi conducătoarea Muzeului Unirii, „negustorul de litere” Dumitru Grumăzescu (animatorul Galeriilor Anticariatului) şi dirijorul formaţiei de cutii muzicale ce concertau în taina nopţii, profesorul Stelian Chiriac, diriguitorul neostenit al grupului de tiparniţe electronice, copiatoare, agenţii de turism cu numele „Stef”, cât şi inginera Letiţia Popa, directoarea Casei editoriale „Copou” – „unchiul Sam” al multor acţiuni culturale şi al Galei „Oameni pentru Iaşi” şi editoarea splendidului album: „Descoperă Palatul Culturii Iaşi”. La acţiune contribuind şi muzeograful Sorin iftimi, muzeografa Senica Ţurcanu, reprezentanta complexului muzeal, istoricul Cătălin Botoşineanu – conducătorul filialei ieşene a Arhivelor Naţionale, Vasile Arhire, conducătorul postului TVR Iaşi – prin intermediul căruia „noaptea albă” ieşeană a fost cunoscută în toată ţara, membrii cenaclului „Păstorel Teodoreanu”, tinerii librari avantgardişti Ojog Bogdan şi Cosmescu Victor şi alţi iubitori ai Asociaţiei „Lăpuşneanu”, cât şi locatarii străzii şi personalul galeriilor de artă „Dana” şi „Nicolae Tonitza”, deschise pe parcursul nopţii.

La miezul nopţii, a avut loc “bătaia cu flori”

La orele 23 urmând un moment istoric, participanţii adunaţi în faţa Cinematografului Tineretului au ascultat istoricul străzii Lăpuşneanu, numită pe vremuri „Strada tinereţii” sau „Strada Veseliei şi a Muzicii”, locul unde sâmbăta şi duminica după amiaza se aduna mare parte din tineretul oraşului. Plimbându-se între „Tuflli”, cofetăria aflată cândva cam pe locul Casei Studenţilor şi „Ermacov”, băcănia din Piaţa Unirii, tinerii făceau cunoştinţe, închegau prietenii terminate adesea la ofiţerul Stării Civile şi se distrau în condiţii civilizate şi educative. Aici era locul unde cei talentaţi expuneau lucrările picturale, artizanale sau tehnice şi erau ademeniţi spre muzică de cele trei-patru magazine muzicale, celebru fiind în această privinţă al cehului Braşcu, care organiza duminica după masă, concerte stradale, scoţând pianele şi orchestranţii în fa]a magazinului. Oferea amatorilor instrumente muzicale – mai ales chitare – cu plata în rate, dând lecţii gratuite cumpărătorilor cum să le folosească şi lansa creaţiile tinerilor săi fani şi ale compozitorilor ieşeni.

Luând cuvântul, europarlamentarul Cătălin Ivan a felicitat organizatorii pentru frumoasa iniţiativă cu efecte benefice în viaţa culturală şi turistică a Iaşului.

A urmat apoi tradiţionala „Bătaie cu Flori” în care un grup de tineri îmbrăcaţi în costume de epocă şi-au aruncat cu gingăşie flori şi apoi, furaţi de nemuritorul imn vienez al „Dunării Albastre”, au pornit în zborul valsului. Unul dintre ei poftind şi spectatorii să le urmeze exemplul, trotuarul din faţa uitatului cinematograf al Tineretului a devenit, în scurt timp, un pitoresc ring de dans.

Deşi nopţile sunt de obicei lungi, ceasurile nopţii din 31 iulie au trecut cu repezeciune. Înaintea plecării spre case, mulţi participanţi la „Noaptea albă” căutau organizatorii, le mulţumeau şi întrebau când mai are loc una , propunând concerte stradale în aer liber, seri de dans istoric pe ringul trotuarului, spectacole de varietăţi, seri gastronomice strămoşeşti, expoziţii artistice şi tehnice tinereşti, parade muzicale ale costumelor de epocă. Astfel ca strada Lăpusneau să redevină „Strada tinereţii”, „Strada Muzicii” pe care tinerii să se întâlnească, să lege prietenii, să viseze şi să se bucure de viaţă, alungând dintre ei dihonia şi violenţa.

Cineva a propus să se elimine pânza cu imaginea fostei Berării Bragadiru care a început să se rupă şi urâţeşte strada, considerând că n-ar fi o cheltuială prea mare dacă s-ar tencui spărturile şi s-ar vărui zidul de sub ea.

Conform programului, spre zori, „Noaptea albă” a străzii Lăpuşneau s-a încheiat în tihna tainei ceasurilor târzii. De fapt, era a II-a ediţie a nop]ii petrecute la 1august 2009, cu dorinţa de a deveni tradiţională.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*