Corina Creţu: “Sper că autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași, va deveni o realitate în anii următori”

Publicat de Curierul de Iasi la data de 08/03/2018

După o foarte bogată activitate politică, în care a îndeplinit funcţiile de senator al României, europarlamentar, membru titular în Adunarea Parlamentară a OSCE, vicepreşedinte al Parlamentului European, doamna Corina Creţu a devenit la 1 noiembrie 2014 Comisar pentru Politica Regională al Comisiei Europene. Din această înaltă demnitate, doamna Corina Creţu administrează un buget de circa 350 de miliarde de euro, bani destinaţi implementării politicilor regionale ale Comisiei Europene.

 

Curierul de IaşiEste ştiut faptul că majoritatea primăriilor din România au investit în reabilitare de drumuri, trotuare şi parcuri de joacă pentru copii, pliindu-se pe o nevoie pe care au identificat-o în rândul cetăţenilor. Cum vă gândiţi să armonizaţi aceste investiţii cu dorinţa de a evita dezangajarea unor sume importante din fondurile europene?

Corina Creţu: – Este extrem de important să reușim evitarea dezangajării fondurilor alocate României. Încă de la începutul mandatului meu, am lucrat împreună cu toate Guvernele si autoritățile naționale pentru a ne asigura că proiectele sunt pregătite și implementate în timp util. Cu toate acestea, astăzi ne confruntăm cu întârzieri în multe sectoare esențiale, cum ar fi eficiența energetică, sănătatea, educația sau mobilitatea urbană.

Pentru a accelera implementarea, am avut deja mai multe întâlniri atât cu doamna Prim Ministru, Viorica Dăncilă, cât şi cu Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb precum şi cu miniştrii de resort, tocmai pentru a identifica problemele stringente de soluționat astfel încât să evităm dezangajarea acestor fonduri. Suntem în contact permanent cu autoritățile române pentru a pune în practică mecanismele de simplificare necesare în acest sens şi a mobiliza asistență suplimentară din partea Comisiei și a partenerilor noștri. În ultimele luni au fost făcute progrese importante, şi pot să vă spun că avem un angajament politic clar din partea Guvernului pentru a continua acest lucru. Sprijinul nostru, al Comisiei nu se referă doar la acele investiții care pot genera o absorbție rapidă (cheltuieli pe teren), dar și la investiții de lungă durată, care au o importanță strategică pentru țara noastră și care corespund unor nevoi clar identificate la nivel național, local şi regional. Astfel, în afara proiectelor de infrastructură, a spitalelor regionale, proiecte de apă şi canalizare vitale pentru viaţa românilor, aceste investiții includ, de exemplu, şi proiecte care au în vedere dezinstituționalizarea copiilor și a persoanelor cu handicap și construirea de centre comunitare integrate care oferă servicii sociale și de sănătate.

 

Ar putea fi transformată, prin câteva măsuri, într-un apel de proiecte excepţional (linie separată pentru transport public, piste de biciclişti etc.), o investiţie obişnuită în România de azi (modernizări de străzi, trotuare, şcoli) în una care ar aduce două beneficii: evitarea dezangajării şi reducerea emisiilor de CO2?

 – Este important să menționăm mai întâi că asistența din partea Fondurilor Structurale și de Investiții Europene respectă principiul gestionării partajate între Comisia Europeană și statele membre, cu respectarea competențelor respective. Fondurile structurale și de investiții europene urmează prioritățile stabilite, pe baza obiectivelor tematice, negociate între fiecare stat membru și Comisia Europeană.

În acest context, autoritățile de management din România sunt responsabile de gestionarea fondurilor, începând cu selecția, până la punerea în aplicare a proiectelor, în conformitate cu legislația românească și pe baza programelor aprobate de Comisia Europeană.

În ceea ce privește întrebarea dvs. cu privire la fezabilitatea unei cereri excepționale de investiții care vizează reducerea emisiilor de CO2 și riscul de dezangajare, această este de competența autorității de gestionare a programului regional. Ei sunt direct responsabili pentru evaluarea criteriilor de eligibilitate, a cerințelor legale pentru selectarea și finanțarea proiectelor, precum și a alocării operațiunilor și a oportunității lansării de noi apeluri de proiecte. În ceea ce privește evitarea dezangajării, acest lucru necesită proiecte mature și de bună calitate, într-un stadiu avansat de pregătire sau implementare, care ar putea genera deja cheltuieli.

– În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene în România, este deja celebră comparaţia cu Polonia, ţară care a reuşit performanţe incredibile în acest domeniu. Ce le lipseşte românilor la acest capitol? Nu sunt bine instruiţi pentru a realiza un proiect viabil, nu au iniţiativă, există prea multă birocraţie în România?

– Aș dori să subliniez faptul că Polonia s-a alăturat Uniunii Europene mai devreme decât România. Ei au deja experiența a două perioade de programare. Ca atare, au beneficiat de mai mult timp pentru a se obișnui cu regulile politicii de coeziune. Aceasta, desigur, nu înseamnă că autoritățile române sunt mai puțin pregătite. Chiar dacă România este un membru mai tânăr al UE, are specialiști foarte capabili și motivați, pe care întotdeauna mă bucur să îi întâlnesc când vizitez țara.

Cu toate acestea, după cum ați subliniat cu bună dreptate, birocrația excesivă într-adevăr afectează negativ succesul politicii de coeziune pe teren. Am depus eforturi, și continuăm să o facem, pentru a simplifica birocrația prin inițiative precum Grupul la nivel înalt privind simplificare, care și-a prezentat recent concluziile privind reducerea birocrației. În același timp, susținem eforturile la nivel național de a reduce supra-reglementarea, normele excesive și procedurile adoptate la nivel național. Sperăm că eforturile noastre de simplificare vor da rezultate, în special pentru perioada post-2020.

 

– Într-o declaraţie recentă, aţi reamintit faptul că, în opinia dumneavoastră, există necesitatea unirii provinciilor istorice printr-o formă de conectare, inclusiv autostradă. În acelaşi timp, aţi declarat că nu aţi primit nici un proiect legat de Autostrada Iaşi – Târgu Mureş, de o importanţă capitală pentru Iaşi şi întreaga regiune a Moldovei. Ce şanse sunt ca această cale de transport să devină realitate şi în ce ar consta sprijinul Comisiei Europene pentru concretizarea proiectului?

– Într-adevăr, ar fi oportună începerea construcției acestei autostrăzi în anul în care România își sărbătorește centenarul de reunificare. Cu toate acestea, trecerea Munților Carpați nu este o sarcină ușoară, având în vedere numeroasele provocări geologice și de inginerie. Acesta este motivul pentru care este important să existe o pregătire amănunțită a proiectului de autostradă, ceea ce va dura timp pentru a fi bine făcut. Există multe aspecte de mediu care trebuie evaluate cu atenție. Cu cât pregătirea este mai bună, cu atât mai rapidă poate fi construcția autostrăzii, evitând întârzierile și problemele care ar putea fi anticipate, precum și creșterile neprevăzute de costuri care ar putea periclita întregul proiect.

Sper că autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași, va deveni o realitate în anii următori. Recent, serviciile mele au primit de la autoritățile române cererea de construcție a autostrăzii Câmpia Turzii – Târgu Mureș, ceea ce demonstrează hotărârea autorităților române și a Comisiei Europene de a construi această autostradă. Faptul că aceasta face legătură cu rețeaua transeuropeană de transport, subliniază importanța europeană a proiectului.

De asemenea, este important ca cititorii dvs. să știe că am fost informați de autoritățile române că în acest an vom primi contracte încheiate (studii de fezabilitate, sondaje geologice, evaluări ale impactului asupra mediului sau eventuale proiecte preliminare) pentru pregătirea tehnică a secțiunilor Târgu Mureș – Ditrău – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Aceste costuri de pregătire a proiectelor pot fi deja cofinanțate în cadrul programului Infrastructură Mare. Dacă totul merge bine, construcția propriu-zisă ar trebui să înceapă imediat după finalizarea tuturor pregătirilor necesare: pentru Târgu Neamț – Iași – Ungheni în iunie 2020 și pentru Târgu Mureș – Ditrău – Târgu Neamț în decembrie 2021.

– În calitatea domniei voastre de Comisar pentru Politica Regională a Comisiei Europene, vizitaţi numeroase ţări de pe continent şi aveţi o imagine exactă a necesităţilor fiecărei regiuni sau oraş al Uniunii Europene. Din această perspectivă, cum vedeţi evoluţia economică şi socială a Iaşului? Care ar fi căile de dezvoltare pe care ar trebui să mizeze?

– În calitate de comisar pentru politica regională, sunt un promotor ferm al specializării inteligente. Prin această abordare inovatoare, dorim să permitem fiecărei regiuni să își identifice propriul avantaj competitiv. Ceea ce înseamnă că o regiune își determină punctele forte și se concentrează pe baza acestora asupra inovării în domenii care prezintă cel mai mare potențial. Întotdeauna spun că, desigur, nu fiecare regiune poate fi Silicon Valley, dar fiecare regiune are punctele forte pe care ar trebui să le exploateze.

Regiunea Nord – Est își dezvoltă strategia de specializare inteligentă în ceea ce privește consolidarea colaborării dintre actorii din domeniul inovării din regiune. Acest lucru a dus deja la aproximativ 130 de propuneri de proiecte axate pe stimularea inovării prin sprijinirea educației, a întreprinderilor mici și mijlocii și prin crearea de clustere, ceea ce este foarte încurajator. Bineînțeles, la nivelul Iașiului, nu trebuie să lăsăm neobservată ”revoluția” pe care a avut-o industria IT. Acest lucru trebuie susținut, mai ales prin asigurarea faptului că sistemul de învățământ continuă să furnizeze un număr mare de specialiști IT cerut de piața locală extinsă.

În cele din urmă, deschiderea spre cooperare internațională este foarte importantă. Regiunea a devenit membru al Asociației Europene a Agențiilor de Dezvoltare Economică și intenționează să devină membru al Rețelei Europene de Cercetare și Inovare a Regiunilor. Este, de asemenea, foarte încurajator faptul că regiunea Nord – Est este implicată în cooperarea interregională europeană în domenii de specializare inteligentă, cum ar fi textilele – membru al RegioTex și al produselor agroalimentare: membru al Regiunilor europene pentru inovare în agricultură, alimentație și silvicultură. Acest lucru este util pentru a avea un punct de referință cu alte regiuni și pentru a prelua bune practici.

Un interviu de Gabriel Andronache

Comments

comments

Categoria: interviu

Cuvinte cheie: , ,



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*