Ample manifestări comemorative dedicate Pogromului de la Iaşi

Publicat de Curierul de Iasi la data de 30/06/2011

Timp de două zile, la Iaşi au fost comemorate tragicele evenimente din 27 – 29 iunie 1941, când mii de evrei au fost ucişi din ordinul autorităţilor centrale române.

Conform datelor oficiale, în urmă cu 70 de ani au fost ucişi la Iaşi 13.266de evrei. Evenimentele au început pe 27 iunie 1941, când aproximativ 4.000 de evrei, strânşi din toate părţile oraşului, au fost înghesuiţi în vagoane şi camioane de marfă. «Trenurile morţii» au fost închise ermetic şi au circulat între mai multe gări din Moldova, fiind păzite de trupe germane S.S.

Evocări la Podul Iloaiei şi Târgu Frumos

Programul manifestărilor organizate de către Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel a fost deschis prin comemorările de la cimitirele din Podul Iloaiei şi Târgu Frumos, unde au rostit discursuri primarii celor două oraşe, reprezentanţi ai INSHR-EW, reprezentanţi ai Comunităţii Evreilor din Iaşi, ambasadorul Statele Unite ale Americii în România – E.S. Mark Gitenstein, invitaţi din partea Ambasadei Germaniei, reprezentanţi ai Muzeul Holocaustului din Washington şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vaine. Muzeul Unirii din Iaşi a găzduit apoi vernisajul expoziţiei “Destine întrerupte. 70 de ani de la Pogromul din Iaşi”, pentru ca la Galeriile Dana să aibă loc expoziţia “Cum a fost posibil?”. A doua zi a evenimentului a fost deschisă printr-un ceremonial ce a presupus inaugurarea şi amplasarea a două plăci commemorative, una pe clădirea-monument a fostei Chesturi din perioada interbelică, unde sute de evrei au fost ucişi şi alta pe clădirea Gării, locul de unde supravieţuitorii de la Chestura poliţiei au fost obligaţi să se urce în cele două vagoane de marfă, special pregătite, care au plecat spre Călăraşi şi Podu Iloaiei şi în care au murit 2713 evrei. Traseul comemorativ s-a încheiat la Cimitirul Evreiesc din Iaşi.

“Iaşul nu este un oraş antisemit”

Pe parcursul ceremonialului au avut intervenţii primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, prefectul judeţului Iaşi, Dragomir Tomaşeschi, preş. Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad, directorul Muzeului Holocaustului din Washington, Radu Ioanid, directorul general al Institutului pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, reprezentanţi ai FCER şi CEI Iaşi, ambasadorul Statului Israel în România, E.S. Dan Ben Eliezer, ambasadorul Republicii Cehe în România, E.S. Jiri Sitler, Sorin Flutur, directorul regional CNCFCFR S.A. şi supravieţuitori ai Pogromului de la Iaşi. “Crima comisă de autorităţile anului 1941 a fost una atroce. Amintirile supravieţuitorilor sunt dintre cele mai cutremurătoare. Aceste voci din infernul pogromului nu trebuie uitate, pentru că, aşa cum spunea Primo Levi, marele scriitor italian ce a supravieţuit Holocaustului, “aceia care uită sunt aceia din cauza cărora s-ar putea repeta”. Aceste crime ne dor cu atât mai mult cu cât comunitatea evreiască şi-a adus o contribuţie însemnată la dezvoltarea oraşului nostru, din toate punctele de vedere. Repetând încă o dată adevărul că Iaşul nu a fost şi nu va fi niciodată un oraş antisemit, îmi exprim regretul pentru toţi cei dispăruţi în cumplitele evenimente din iunie 1941”, a relevat în discursul său Gheorghe Nichita, primarul Iaşului. Programul comemorărilor s-a încheiat la Universitatea Al. I. Cuza a fost organizată masa rotundă pe tema „Pogromul de Iaşi”, urmată de o proiecţie de filme în Parcul Copou, unde au ruat peliculele „Călătoria lui Gruber” de Radu Gabrea şi „Duminica neagră” de Mihnea Chelariu.

Şase destine tragice

Şase supravieţuitori ai pogromului din 1941 au fost decoraţi de către primarul Gheorghe Nichita drept cetăţeni de onoare ai oraşului Iaşi. Prin acordarea acestui titlu, Primăria municipiului Iaşi îşi exprimă, deopotrivă, profundul regret faţă de experienţa tragică trăită de aceşti oameni în iunie 1941, dar şi deplina consideraţie pentru curajul acestora de a depăşi nu numai acel cumplit eveniment, dar şi zilele de negre amintiri care au urmat.

Andrei Călăraşu (regizor de teatru, televiziune şi film, jurnalist şi scriitor de limba română în Israel) a fost dus pe 29 iunie 1941 la Chestura Poliţiei din Iaşi. A doua zi a fost îmbarcat în Trenul Morţii Iaşi – Călăraşi, împreună cu tatăl şi fratele său, aceştia decedând pe drum.

Iancu Ţucărman (inginer agronom) a fost arestat şi îmbarcat în Trenul Morţii Iaşi – Podul Iloaiei din 30 iunie 1941. Din cei 137 de evrei aflaţi în vagon, au supravieţuit doar 8 oameni, printre care şi el.

Constantin Benone (inginer geolog, a descoperit cele mai radioactive ape din ţară, în nord-vestul Moldovei şi a unui zăcământ de sulfuri complexe auro-argentifere lângă Deva) s-a aflat printre puţinii suprevieţuitori din Trenul Morţii Iaşi – Podul Iloaiei.

Finchelstein Leizer a fost supus unui regim de muncă forţată timp de şase luni în lagărul de la Podul Iloaiei, apoi a fost transferat în lagărele de la Cetatea Albă şi Predeal.

Fischer Marcel (referent la Opera Naţională Iaşi) a fost marcat de moartea prin împuşcare a tatălui său, la vârsta de 39 de ani, în zilele Pogromului de la Iaşi. Fratele său a murit prin sufocare în Trenul morţii, din care au supravieţuit doar trei oameni, printre care şi Fischer.

Leonard Zăicescu (jurnalist) se numără printre ultimii şase supravieţuitori al Trenului Morţii Iaşi – Podul Iloaiei.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*