Adriana Truong: „Iaşul are un potenţial foarte bun pentru start – up –uri”

Publicat de Curierul de Iasi la data de 07/09/2017

În 2012, ieşeanca Adriana Truong a dat lovitura în Santiago de Chile, unde a creat un start-up pe baza unei finanţări de 40.000 de dolari oferiţi de guvernul chilian. Din acel moment, Adriana a devenit un expert al iniţiativelor şi ideilor de afaceri, călătorind în întreaga lume pentru a semăna seminţele succesului antreprenorial. Acum, Adriana Truong a pus bazele unui nou proiect de anvergură, RubikHub, care va influenţa mediul de afaceri din întreaga regiune de Nord Est a României. Căsătorită cu David Truong, cetăţean australian cu rădăcini vietnameze, croind businessuri la Amsterdam, Berlin sau Londra, Adriana a devenit un cetăţean al globalizării, din a cărei experienţă Iaşul are numai de câştigat.

 

  • În Santiago de Chile, ai creat un start-up, mai precis site-ul worksurfers.com, care are rolul de a le găsi persoanelor care călătoresc un job pe termen scurt. Tu însăţi ai plecat din România prin intermediul programului Work and Travel, un mix între călătorie şi muncă, ca să zic aşa. Cum vezi această relaţie între mobilitatea individului şi munca pe care o poate presta? Ai mai multe şanse de a reuşi în carieră dacă eşti dispus să te deplasezi acolo unde simţi că poţi să-ţi pui în valoare pregătirea?

– Da, începusem facultatea de economie, eram după un an de studiu al administraţiei publice. În acea perioadă, îmi doream să devin funcţionar european. România era pe punctul de a fi admisă în UE, iar eu simţeam nevoia de a mă implica în proiecte de natură civică, poate şi pentru că, în acea vreme, făceam parte din mai multe organizaţii neguvernamentale. Principiul acesta, al voluntariatului, îl învăţasem de acasă, părinţii spunându-mi mereu să dau, să ofer mai întâi, înainte de a primi ceva. Prima ieşire din ţară, prin intermediul Work and Travel, a fost în Statele Unite. Primul meu job a fost la un supermarket, iar selecţia a fost destul de dificilă. Experienţa de acolo m-a marcat într-o bună măsură. Eram un copil studios, învăţam la două facultăţi, economie şi ştiinţe politice, primeam bursă, prin urmare aveam un alt drum. Însă experienţa americană m-a învăţat cât de importante sunt abilităţile tale într-un context real, iar ceea ce contează e ceea ce faci dincolo de şcoală. Am putut rămâne acolo, dar m-am decis să revin în SUA în alt context. Am făcut sacrificii pentru Work and Travel. De pildă, nu m-am dus la balul de absolvire al facultăţii de economie pentru că eram ocupată cu organizarea unui festival. În fine, am lucrat o perioadă în domeniul proiectelor europene de preaderare, dar mi-am dat seama că locul meu este mai degrabă în zona socială. După ce unul dintre proiectele mele a fost respins în România, am aplicat pentru Chile. În 2010, cei de acolo ne-au acceptat proiectul gândit de mine şi co-founderul Vlad Bodi. Practic, Start – Up Chile este un accelerator de start – up – uri la nivel global, care selectează astfel de proiecte din întreaga lume, le oferă viză de work and travel, spaţiu în care să-şi dezvolte afacerea, acces la reţea de mentori şi 40.000 de dolari. Guvernul chilian a fost primul din lume cu o astfel de idee. Practic, statul chilian a dorit să facă un rebranding al ţării, iar Chile să nu mai fie cunoscută doar ca o ţară a vinului şi cutremurelor, ci să fie asociată cu inovaţia în America de Sud. După ce am stat un an în Chile şi apoi un an în SUA, mi-am dat seama că piaţa americană ar fi fost mai potrivită pentru proiectul meu. Problema era că acolo primeşti foarte greu viză. Am hotărât să mă întorc în Europa, aici putând să mă implic în alte start – up – uri în care eu pot avea un rol în mod direct.

  • Se poate spune că fenomenul de globalizare a lumii lucrează pentru tine. Ai pornit afaceri în diverse oraşe de pe mapamond, de la Londra la San Francisco, de la Santiago de Chile până în Amsterdam. Cum vezi Iaşul în această reţea de oraşe care par mult mai prietenoase cu ideea de start – up? Are Iaşul potenţialul necesar apariţiei sau implementării de idei inovative, creatoare de afaceri de succes şi la îndemâna celor tineri?

– Înainte de a răspunde la această întrebare, ar trebui să creionăm mai întâi contextul. San Francisco, Londra, Berlin sunt ecosisteme antreprenoriale în care start-up-urile sunt dezvoltate. Sunt mature, în sensul că oferă şi infrastructură, şi capital. Acolo ai reţeaua de investitori, de mentori, înţeleg limbajul start – up – ului. Mă uit la Iaşi, Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj sau Piatra Neamţ şi pot spune că sunt ecosisteme aflate la început de drum. Dar au un avantaj. De pildă, Berlin sau Amsterdam au ajuns la un anumit grad de saturaţie. În schimb, Iaşul e acum ca o casă goală pe care tu decizi cum o mobilezi. Poţi decide ce proiecte sau programe de antreprenoriat faci, încât să laşi lucrurile să se dezvolte firesc. Prin poziţionarea sa, văd Iaşul ca pe un oraş cu un potenţial foarte mare. E adevărat că nu are o activitate pe start-up-uri atât de dezvoltată ca în Amsterdam sau Berlin. Dar eu cred în Iaşi nu pentru că sunt de aici, ci pentru că sunt convinsă că poate oferi condiţiile favorabile dezvoltării ideilor de afaceri. Practic, un start-up se află în centrul unui sistem care cuprinde autorităţile publice locale sau guvernamentale, companiile dezvoltate, zona de evenimente, segmentul de ONG – uri, „business angels” şi mediul universitar. Universităţile sunt foarte importante pentru că furnizează un capital uman de excepţie, iar aici Iaşul stă foarte bine. Pe de altă parte, avem nevoie de facilităţi din partea autorităţilor. De pildă, în Chile se acorda o viză de start-up. La fel, Iaşul ar trebui să fie perceput de cei din Europa de Est ca fiind un centru în care pot veni pentru a-şi dezvolta ideile.

 

  • Într-un interviu, declarai că există un singur oraş în care nu ai putea locui niciodată, acela fiind Bucureştiul. Cum ar trebui să fie însă Iaşul pentru a putea locui aici? Ce ar trebui el să-ţi ofere pentru a te reîntoarce definitiv, atât din punct de vedere urbanistic, cât şi profesional?

– Mă bucur că, în ultimii ani, în Iaşi s-a format o comunitate internaţională. În absenţa unei astfel de comunităţi, ar fi foarte greu să dezvolţi un dialog în privinţa unui start-up sau, eventual, să te stabileşti o perioadă pentru a dezvolta o afacere. În toate oraşele în care am locuit, erau hub-uri cu ecosisteme dezvoltate. Va mai dura până când şi la Iaşi va fi la fel, dar eu mă bucur că pot contribui la acest lucru. De pildă, ar fi foarte util ca şi Primăria să dezvolte propria divizie de start-up-uri, cu oameni având o bună experienţă. Pe de altă parte, mă bucur să descopăr în Iaşi mulţi tineri care îşi manifestă personalitatea, care au curajul de a-şi exprima convingerile. În ultimii doi ani, am observat transformări majore în Iaşi, din toate punctele de vedere.

  • Crezi în şansa demersului iniţiat de municipalitatea ieşeană, împreună cu alte organizaţii, precum RePatriot, de a readuce la Iaşi pe cei care au plecat să lucreze în alte ţări? E suficientă iniţiativa administraţiei locale, sau ea trebuie susţinută de o serie de măsuri guvernamentale?

– Aici intervine mentalitatea românească, potrivit căreia statul trebuie să rezolve toate problemele. Nu e aşa. Noi trebuie să fim responsabili pentru ceea ce facem. Iar dacă partea guvernamentală, a autorităţii de stat, nu se pricepe ce să facă, să stea deoparte, lăsând iniţiativele să se dezvolte natural, organic. RePatriot este o iniţiativă extraordinar de bună, dar rezultatele se vor vedea în câţiva ani.

 

  • Vorbeşte-ne, te rog, despre noul tău proiect, Rubik Hub, despre care am înţeles că e cea mai mare iniţiativă antreprenorială din nord estul României.

– RubikHub este în zona de ONG, un proiect finanţat de ADR Nord Est, dar se menţine neutru. Suntem la intersecţia mai multor comunităţi. Avem un focus pe dezvoltarea de start-up-uri în întreaga regiune de Nord Est. Suntem un fel de Start-Up Chile pentru regiunea de Nord Est. În interiorul comunităţii noastre vom avea oameni care vor rula evenimente şi programe pentru antreprenori. Facem selecţie de startupuri, de mentori. Căutăm în special startup-uri axate pe tehnologie.

  • În afara timpului îndelungat dedicat muncii tale, ce alte lucruri te fac să te simţi împlinită? Ce îţi place să faci într-o zi obişnuită, dincolo de calcule şi prognoze economice?

– Îmi place să călătoresc. În perioadele de solitudine citesc, mă deconectez de tot ce înseamnă Facebook sau tehnologie. Am început să alerg, să merg la sală. Îmi place fantastic de mult să merg pe jos. Dacă aş putea, aş merge în lung şi-n lat.

Un interviu de Gabriel Andronache

Comments

comments

Categoria: interviu

Cuvinte cheie: , ,



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*