77 de ani de la Pogromul de la Iași

Publicat de Curierul de Iasi la data de 29/06/2018

Primăria Municipiului Iași a organizat vineri, 29 iunie, o ceremonie emoționantă în Cimitirul Evreiesc pentru a comemora Pogromul de la Iași, dar și pentru a evoca cei 77 de ani de la tragica perioadă din istoria comunității evreiești ieșene. În perioada 15 – 17 iunie, municipalitatea ieșeană a organizat, în colaborare cu membrii Comunității Evreilor din Iași și cu Rabinul Josef Wasserman din Israel, proiectul amplu de comemorare a 77 de ani de la Pogromul de la Iași.

Între 27 și 29 iunie 1941 la Iași a fost unul dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, inițiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din oraș. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile au fost uciși 13.266 de evrei.

La evenimentul de vineri, 29 iunie, au participat primarul Mihai Chirica, consilierul de stat din cadrul Administrației Prezidențiale Nicoleta Nicolae, președintele Comunității Evreilor din Iași, Abraham Ghiltman, secretarul general din cadrul Federației Comuităților Evreiești din România Eduard Kupferberg, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Ellie Wiesel”, Alexandru Florian, vicepreședintele Consiliului Județean Iași Romeo Olteanu și subprefectul Județului Iași, Valentina Iosub. Pe lângă alocuțiunile din partea oficialităților, a luat cuvântul și Iancu Zukerman, supraviețuitor al Pogromului de la Iași din 1941.

Primarul Mihai Chirica a arătat cât de importantă este educarea tinerelor generații prin evocarea acestor pagini tragice din istoria comunităților evreiești, înțelegând totodată responsabilitatea faptelor săvârșite în trecutul României.

„Acele fapte pe care toți ni le amintim ca fiind regretabile și care evocă suferința unor oameni nevinovați au fost făcute tot de alți semeni. Nu statul român, ci oamenii care reprezentau în acele vremuri statul român, ei sunt vinovați. Nu Antonescu, doar el, ci persoanele care au stat în slujba acestuia poartă aceeași vină. Statul, alături de oamenii care îl reprezintă, împreună sunt responsabili de ceea ce se întâmplă. Spun acest lucru pentru a încerca să punctăm responsabilitatea, anume faptul că cei care reprezentau statul român la vremea respectivă sunt vinovați și trebuie să răspundă în fața istoriei și a memoriei celor care au fost uciși prin propriile decizii. S-a amintit foarte mult de vrednicia ostașilor români și evrei care au luptat pe câmpul de luptă pentru înfăptuirea României Mari, a României moderne. S-a evocat, dar s-a uitat faptul că unii dintre ei nu erau cetățeni ai României, dar au luptat pentru dragostea față de țară și față de acest pământ, mult mai prețioase față de simbolurile în numele cărora luptau ostașii români. Prin urmare, trebuie să le arătăm recunoștință pentru jertfa lor. Iașul a devenit în ultima perioadă un loc al toleranței, al amintirii și cred că uitarea unor astfel de fapte poartă aceeași vină ca și fapta însăși. Avem datoria să amintim de aceste vremuri dureroase, tocmai pentru ca faptele săvârșite atunci să fie evaluate la adevărata lor valoare, iar efectele lor nu se mai repete. Pentru mine, ca primar, a rămas o datorie înscrisă în jurământul față de cetățenii acestui oraș să obțin din astfel de evenimente adevărate repere pentru tânăra generație, ca mod alternativ de educare în vederea susținerii unei lupte permanente pentru toleranță, înțelegere și iubire între oameni. Despre rolul comunității evreiești în Iași, dar și în țară s-a tot discutat, dar îndatoririle noastre și ale generațiilor viitoare trebuie să fie la fel de însemnate ca în urmă cu 77 de ani. Din păcate, neglijăm să amintim în cărțile de istorie aceste momente și nu trebuie să fie așa. Trebuie să reușim să aducem în memoria și educația elevilor noștri inclusiv aceste evenimente din istoria României, pentru că nu de fiecare dată ceea ce nu ne place nu există. E nevoie să punem umărul cu toții ca omenirea să meargă mai departe în mod pașnic și în înțelegere reciprocă. Vreau să felicit comunitatea evreilor pentru că nu și-a uitat înaintașii, în același timp concentrându-și eforturile în permanență, indiferent de numărul de membri. Ca reprezentanți ai administrației locale sau centrale este obligația noastră să-i ajutăm și să le putem garanta că aici unde s-au născut și s-au cultivat, aici este casa lor”, a declarat primarul Mihai Chirica.

 

Ceremoniile organizate în Cimitirul Evreiesc din Iași au cuprins și o rugăciune în memoria victimelor Pogromului din 1941 rostită de Prim Rabinul Rafael Schaffer, depunerea de coroane de flori din partea oficialităților și dezvelirea monumentului închinat evreilor căzuți pe câmpul de luptă în Războiului de Reîntregire a României.

Iaşul a fost printre primele oraşe din România în care s-a stabilit comunitatea evreiască, deosebit de implicată atât la dezvoltarea comerţului, cât şi a artelor (primul teatru idish din lume, „Pomul verde”, a funcţionat la Iaşi, în zona actualului Parc al Teatrului), a medicinei, a stiinţelor şi a patrimoniului arhitectural, fiind un oraș special pentru membrii comunității evreiești din România și Israel.

 

Comments

comments

Categoria: eveniment





Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*