1 Decembrie, Ziua Naţională a României, aniversată la Iaşi

Publicat de Curierul de Iasi la data de 30/11/2011

Ziua Naţională a României se sărbătoreşte şi anul acesta în Piaţa Naţiunii din Iaşi, în prezenţa oficialităţilor locale şi a unei numeroase asistenţe. Împlinirea a 93 de ani de la Marea Unire reprezintă, ca de fiecare dată, un prilej de emoţie pentru simţirea românească, recunoscătoare înaintaşilor care au făurit statul unitar român.

Programul manifestărilor
9.45-10.00    Deplasarea coloanei oficiale în Piaţa Naţiunii
10.00 -10.05 Salutarea drapelului şi prezentarea armelor de către garda de onoare
10.05 -10.10 Intonarea imnului de stat al României
10.10 -10.20 Alocuţiuni ale autorităţilor publice locale privind semnificaţia Zilei de 1 Decembrie
10.20-10.30 Oficierea serviciului religios de către un sobor de preoţi
10.30-10.50 Depunere coroane de flori
10.50-11.00 Defilarea gărzii de onoare

Cum s-a sărbătorit Unirea la Iaşi, pe 1 decembrie 1918
La Iaşi, ecoul hotărârii adoptate la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, a fost deosebit de puternic. Pentru Nicolae Iorga, se realizase cea mai mare faptă din toată viaţa neamului nostru. Pentru unii e un vis nebun, care se îndeplineşte. Pentru noi e o necesitate istorică ajunsă la recunoaştere şi o suferinţă nemângâiată, o muncă ce-şi găseşte răsplata. La Catedrala Mitropolitană s-a oficiat serviciul divin, Mitropolitul Pimen rostind o pioasă rugăciune de mulţumire către Dumnezeu. De la Mitropolie, un mare număr de manifestanţi s-a deplasat în Piaţa Unirii, unde s-a încins tradiţionala Horă a Unirii. După amiază s-a desfăşurat, în sala Teatrului Naţional, o serbare în care participanţi din provinciile istorice româneşti au rostit cuvântări, preamărind actul Unirii.

Regele întregitor de ţară
Data de 10 octombrie 1914 avea să rămână în cronologia Romaniei drept momentul în care monarhia urma să se consolideze prin prezenţa celui de-al doilea rege al statului român modern. La vârsta de 49 ani, Ferdinand I devine rege al României depunând juramantul solemn si lunandu-si in fata tarii angajamentul ca va fi un “bun român”. Din admiraţie şi respect pentru religia naţională a românilor, Ferdinand renunţă la cultul catolic şi se boteză de bunăvoie creştin-ortodox pentru a fi în rând cu ţara şi poporul său. Cu toată sorgintea sa germanică şi cu numele de Hohenzollern, Ferdinand a ales să acţioneze in razboi de partea Antantei pe data de 14 august 1916, luptând împotriva Puterilor Centrale conduse de Germania. La aflarea veştii, familia sa din Germania l-a renegat la castelul Hohenzollernilor din Prusia, arborându-se în doliu stindardul heraldic al familiei. Bucureştiul a fost ocupat de armatele germane în noiembrie 1916, Ferdinand si intregul guvern român fiind forţat să se refugieze la Iaşi. Luptele eroice de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, purtate de Armata Română, au dat însă un alt curs primului Război Mondial. În anul 1922, pe data de 15 octombrie, Ferdinand este incoronat Rege al României Mari la Alba Iulia, oraşul care trăise a doua Mare Unire.

Comments

comments



Nu sunt comentarii

Comentati acest articol!




*